Turcia strică petrecerea viitoarei aderări a Finlandei și Suediei la NATO

16 Mai 2022
Turcia strică petrecerea viitoarei aderări a Finlandei și Suediei la NATO

La Berlin, unde miniștrii de externe ai Alianței s-au întâlnit informal în acest weekend, sărbătorirea aderării Suediei și Finlandei a fost stricată de afirmațiile unuia dintre cele treizeci de state membre : Turcia, scrie o analiză din Le Figaro.

Ankara a provocat confuzie în rândul partenerilor săi cerând noi garanții de securitate și ridicarea restricțiilor comerciale care cântăresc industria sa de apărare. Unanimitatea fiind necesară pentru aderarea Stockholmului și Helsinki, acest obstacol diplomatic a stârnit temeri de întârziere a negocierilor ceea ce ar determina o creștere a vulnerabilității celor doi candidați nordici la amenințarea rusă. „Vom alina îngrijorările pentru ca procedura să nu acumuleze întârzieri”, a încercat să liniștească secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Conștienți de „oportunitatea istorică” pe care o va reprezenta viitoarea unire a tuturor țărilor nordice sub umbrela Alianței Occidentale, aliații nu vor să piardă avântul politic de care cred că vor beneficia în confruntarea cu Moscova. „Dacă ambii vor să se alăture, niciunul dintre cei Treizeci nu se poate opune”, a declarat șeful diplomației luxemburgheze, Jean Asselborn, într-un avertisment voalat adresat Ankarei. Mai direct, liderul creștin-democraților din Parlamentul European, germanul Markus Weber, a criticat „izolarea” Turciei. Deși susține că „nu blochează ușile” NATO către Suedia și Finlanda, aceasta din urmă este totuși tentată să ridice miza.

„NATO este un loc pentru dialog”
Ankara acuză Helsinki și Stockholm că sprijină PKK, partidul separatist kurd considerat de ambele maluri ale Bosforului drept o organizație teroristă. Și chiar acuză Stockholm că ajută organizația militar. „Este absolut nevoie de garanții de securitate. Ei trebuie să înceteze să susțină organizațiile teroriste”, a pledat șeful diplomației turce, Mevlüt Cavusoglu. Acesta din urmă a cerut, de asemenea, încetarea embargoului impus de anumite state membre împotriva exportului de arme turcești: este cazul în special al Canadei, care blochează livrarea dronelor turcești, pe motiv că acestea au fost folosite de către forțele azere din conflictul Nagorno-Karabah care le opun Armeniei.

Helsinki și Stockholm trebuie să înceteze să susțină organizațiile teroriste, spune Mevlüt Cavusoglu, șeful diplomației turce


Ankara a fost întotdeauna un membru turbulent, deși influent, al Alianței. În trecut, președintele Erdogan, un aliat ad-hoc al lui Vladimir Putin, a cumpărat sisteme antirachetă S 400 de fabricație rusă, atrăgând sancțiuni de la Washington. De data aceasta, tensiunile vin într-un moment delicat: presiunea Moscovei se va intensifica împotriva Suediei și Finlandei în timp ce cele două țări nordice nu vor putea beneficia în mod oficial de prevederile articolului 5 din tratatul NATO. Acest lucru garantează membrilor săi garanția deplină a sprijinului militar din partea aliaților, dacă ar fi victimele unui atac. Pe lângă faptul că Rusia tocmai și-a oprit livrările de energie electrică către Finlanda, cei doi vecini ar putea fi următoarea țintă a atacurilor cibernetice.

„Suntem pregătiți să reacționăm dacă Rusia lansează atacuri hibride”, a răspuns șeful NATO Jens Stoltenberg, anunțând consolidarea Alianței în țările baltice. La rândul său, Berlinul intenționează să ratifice urgent aderarea următorilor doi membri. Washingtonul și Bruxelles-ul spun că sunt încrezători în rezultatul negocierilor, dar nici Finlanda, nici Suedia nu sunt pregătite să cedeze cererilor Ankarei. „Suntem într-un proces. NATO este un loc pentru dialog, iar în jurul mesei se pot exprima diferențele”, a recunoscut secretarul de stat al SUA Antony Blinken.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră