De la anexarea Crimeei în 2014 și de la sancțiunile care au urmat, Vladimir Putin a căutat să-și reducă dependența de puterile occidentale, scrie Le Figaro. Putin a încercat să întărească bazele sistemului economic și financiar rusesc, apelând în același timp la vecinul chinez.
Sancțiuni „masive și dureroase”, „devastatoare”, menite să „asfixieze funcționarea Rusiei”. Cuvintele oficialilor europeni și americani nu au părut suficiente pentru a descrie răspunsul economic occidental la ofensiva militară rusă din Ucraina. Un scenariu pentru care Kremlinul pare să se pregătească cu atenție de ani de zile. Pentru mulți observatori punctul de cotitură datează din 2014 și anexarea Crimeei de către Moscova, care deja trezise o reacție internațională la acea vreme.
De atunci, „Vladimir Putin a lucrat pentru a reduce dependența țării sale de puterile occidentale”, analizează economistul Sylvie Matelly, director adjunct al Institutului pentru Relații Internaționale și Strategice (IRIS) din Franța. Pe de o parte, prin consolidarea propriului sistem economic și financiar și, pe de altă parte, prin apelarea la vecinul chinez. Într-o notă publicată joi, compania specializată în asigurări de credit Euler Hermes a remarcat că, „față de 2014, Rusia se află într-o poziție diferită, gata să reziste sancțiunilor mai dure”.
Energie, datorii, rezerve financiare... Întreaga strategie a lui Vladimir Putin pare să se fi concentrat de atunci pe obiectivul detașării de Occident. În mai 2014, la doar două luni de la anexarea Crimeei, el a semnat un contract de furnizare de giga gaz cu omologul său chinez Xi Jinping, estimat la 400 de miliarde de dolari pe 30 de ani. Este însoțită în 2019 de punerea în funcțiune a unui prim gazoduct între cei doi vecini, numită „Puterea Siberiei”.
„A existat o reflecție reală din Rusia asupra diversificării portofoliului său de clienți”, explică Jacques Sapir, director de studii la Școala de Studii Avansate în Științe Sociale (EHESS). Iar economistul specializat în Rusia adaugă că, în paralel, Moscova și-a „dezvoltat capacitățile de producție pe plan intern, în special în agricultură”. Până la punctul de a fi astăzi principalul exportator mondial de grâu.
„Dez-dolarizare” și reducerea datoriilor
În plus, „Rusia și-a redus foarte mult dependența de sistemul dolarului”, explică Christopher Dembik, director de cercetare și strategie la Saxo Bank. Ca dovadă a acestei „dez-dolarizări”, repartizarea rezervelor băncii centrale ruse: „În valori, există astăzi atât aur cât dolari cât yuani, ceea ce demonstrează o diversificare foarte puternică”, explică economistul. În 2018, dolarii reprezentau încă mai mult de 40% din total. Rezerve valutare care, de altfel, ating cote istorice: 630 de miliarde de dolari (560 de miliarde de euro), conform cifrelor asiguratorului de credite Coface. Seifurile rusești sunt într-adevăr alimentate de creșterea prețurilor la gaze și petrol, de care economia rusă este ultradependentă.
Pentru a atenua impactul sancțiunilor financiare internaționale, Kremlinul a făcut și „eforturi de restructurare a datoriei publice ruse, pentru a evita dependența de piețele de capital occidentale”, subliniază avocatul Olivier Dorgans, specialist în economia sancțiunilor la Ashurst.
Datoria sa este astfel astăzi extrem de redusă: cântărea doar 17,5% din PIB la sfârșitul lunii octombrie 2021, când în Franța depășește 115%. „Această datorie este cumpărată și de băncile rusești și chineze”, adaugă Jacques Sapir. Aceasta arată că impactul măsurilor occidentale asupra finanțării statului rus poate sa nu fie atât de important.
În cele din urmă, chiar și în ceea ce privește deconectarea Rusiei de la sistemul bancar Swift prezentată de unii drept „arma nucleară” financiară, Moscova a preluat conducerea și și-a dezvoltat propria rețea de tranzacții alternative în 2014. „Operațional din 2017, este folosit de 400 de unități bancare rusești dar doar de o duzină de unități străine”, notează Olivier Dorgans. „Deși Rusia are un sistem național de plată, are puțini clienți internaționali și putere de procesare limitată”, mai subliniază experții de la Coface.
Tehnologia, o pietricică în pantoful lui Putin?
Din punct de vedere economic și financiar, Occidentul pare să aibă astăzi puțină putere pentru a-l obliga pe Vladimir Putin să pună capăt ofensivei sale militare în Ucraina. „Rusia va putea întotdeauna să-și facă economia să funcționeze, poate cu creșteri ale costurilor”, spune Jacques Sapir, pentru care Moscova poate ocoli acum orice embargo. În ceea ce privește sancțiunile financiare, economistul rus Vladislav Inozemtsev a avertizat, într-un studiu pentru Institutul Francez de Relații Internaționale (Ifri) în august 2021, că „sancțiunile occidentale nu vor fi resimțite de populația rusă ani de zile, presupunând că au un impact” .
Cu toate acestea, planul „perfect” al lui Vladimir Putin s-ar putea prăbuși în cazul unor sancțiuni de durată. „Se preconizează că sancțiunile vor avea un impact pe termen lung din cauza deteriorării climatului investițional, a accesului limitat la tehnologie, a izolării țării, precum și a lipsei de reforme structurale”, explică Coface. „Partea tehnologică este punctul slab în pregătirea rusă”, spune Olivier Dorgans, pentru care sancțiunile ar putea „face Rusia să rămână în urmă tehnologic”.
Nu e sigur, însă, că acest argument va face Moscova sa dea înapoi în imediat.
Sursa: Le Figaro
