Războiul de propagandă face ravagii în timp ce rușii se confruntă cu presiuni uriașe pentru a susține invazia, scrie Financial Times

20 Mar 2022
Războiul de propagandă face ravagii în timp ce rușii se confruntă cu presiuni uriașe pentru a susține invazia, scrie Financial Times

Cresterea naționalismului Kremlinului este mai mare decât euforia de stat care a urmat anexării Crimeei în 2014, spun analiștii pentru Financial Times.

În timp ce elevii din Rusia stăteau la lecții obligatorii spunând versiunea de la Kremlin de ce forțele lui Vladimir Putin au invadat Ucraina, profesorul de la Moscova Kamran Manafly a scris o postare pe Instagram despre motivul pentru care a refuzat să-și supună elevii la „propaganda de stat”.

În câteva ore, directorul școlii l-a sunat pentru a-i cere să ștergă postul – apoi l-a concediat când a refuzat. Când unii părinți au cerut ca el să fie reintegrat, directorul le-a trimis imagini de pe Instagramul lui Manafly, care îl înfățișa pe profesorul concediat fluturând un steagul SUA și l-a numit „agent al vestului”, a spus el.

„Acum doi ani era normal”, a spus tânărul de 28 de ani, care se gândește să părăsească Rusia din cauza temerilor pentru siguranța lui. „Acum parcă aș fi un dușman al poporului.”

Pe măsură ce războiul din Ucraina intră în cea de-a patra săptămână, presiunile asupra rușilor sunt în creștere pentru a-l sprijini – sau pentru a se confrunta cu consecințe dacă vorbesc împotriva lui.

Putin a vorbit despre necesitatea ca Rusia să se „purifice” prin „deosebirea adevăraților patrioți de mizerii și trădători” – limbaj care amintește de epurările lui Stalin din anii 1930.

Centrul campaniei de propagandă a Rusiei este litera Z care a devenit un simbol al războiului lui Putin după ce a fost pictată pe vehiculele care au luat parte la invazie.

Mulți ruși, seduși de imaginea roz pe care o pictează televiziunea de stat despre invazie, au fost dornici să-și arate sprijinul prin aplicarea literei Z – prima literă în za, care înseamnă „pentru” în rusă – pe mașini și îmbrăcăminte.

Angajații de stat, inclusiv profesorii, sunt rugați să-și sublinieze sprijinul prin evenimente „flash mob” aparent obligatorii, în timp ce au circulat imagini cu copii mici ținând în sus semne Z pictate manual sau stând într-o formație Z. Activiștii antirăzboi au găsit Z pictat pe ușile lor alături de avertismente mai de rău augur.


„Ar fi trebuit să facă asta în 2014, dar mai bine mai târziu decât niciodată”, a spus Igor Mangushev, un activist naționalist care a fost printre primii care au promovat scrisoarea online despre invazie. „Forțele armate ale Ucrainei au purtat o campanie de teroare împotriva [vorbitorilor de limbă rusă] de opt ani”, a susținut el.

Andrei Kolesnikov, membru senior la Centrul Carnegie din Moscova, a declarat că impulsul naționalist al Kremlinului a fost mai mare chiar decât euforia coordonată de stat care a urmat anexării Crimeei în 2014 care a dus ratingurile lui Putin la cote record.

„Este o campanie „ori ești cu noi, fie împotriva noastră”. Nu există nicio modalitate de a fi neutru”, a spus el. „Se poate întâmpla prin sistemul de învățământ sau la locul de muncă – trebuie să-ți exprimi loialitatea în mod public. Și dacă nu o faci asta înseamnă că ești împotrivă. Ești un paria. Nu susțineți Rusia și litera Z.”

În timp ce bătălia de propagandă a făcut furori, sondajul de stat Vtsiom a susținut că 71% dintre ruși susțin „operațiunea militară specială”. Ostilitatea față de vest a crescut brusc, potrivit Centrului independent Levada, 55% dintre ruși nu le plac SUA în februarie, comparativ cu 42% în noiembrie.

„Nu este vesel așa cum a fost în timpul campaniei din Crimeea”, a spus Kolesnikov despre starea de spirit. „Este foarte încărcat cu emoții negative, declarații dure și o poziție dură față de inamici.”

Pentru Kremlin, campania patriotică este un fel de test de loialitate pentru cetățenii ruși. „Mulți își arată esența, sunt trădători”, a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, vorbind despre cei care nu au susținut războiul.

„Unii își părăsesc locurile de muncă, unii părăsesc serviciul activ, alții părăsesc țara. . . Așa [Rusia] este curățată”, a spus el.

Aproximativ 15.000 de persoane au fost reținute în toată Rusia pentru că au protestat împotriva războiului. Poliția a acuzat încă 186 de persoane conform unei noi legi care interzice orice „discreditare” a forțelor armate sau răspândirea „știrilor false”, pedepsite în unele cazuri cu până la 15 ani de închisoare.

Legea a forțat pe unele dintre puținele instituții de presă independente din Rusia să închidă, iar pe altele să nu mai acopere războiul. Marina Novikova, în vârstă de 63 de ani, care scrie pe blogul aplicației de mesagerie Telegram despre viața în îndepărtatul ei oraș siberian, a fost una dintre primele care se confruntă cu acuzații penale în temeiul noii legi. Avea doar 170 de abonați când a fost reținută.

„Au dat legea pentru a speria oamenii și a înlătura protestele”, a spus Damir Gainutdinov, șeful Net Freedoms Project, un ONG care urmărește cazurile. „De aceea au pus-o în acțiune atât de repede”.

Represaliile nu s-au încheiat aici. Unii ruși au raportat că au fost opriți în stradă și li s-a cerut să-și arate telefoanele mobile, în special în zilele în care liderii opoziției au făcut apel la proteste în marile orașe.

O locuitoare din Sankt Petersburg, invitată la un interviu de angajare la un muzeu de stat din alt oraș, a fost rugată de conducere să le arate conținutul telefonului ei. S-a conformat dar nu a primit postul.

Nika Samusik, o studentă la biologie, a aflat săptămâna trecută că figurează pe o listă de 13 persoane care urmau să fie expulzate de la o universitate de stat din Sankt Petersburg după ce au fost reținute la un protest – chiar dacă a mers acolo să fotografieze pentru un post de știri și a spus că a respectat pe deplin cerințele dificile ale Rusiei de a raporta evenimentele publice.
Ea a mai fost reținută în timp ce acoperea protestele anterioare și s-a confruntat cu acuzații care au fost ulterior abandonate pentru că a fotografiat un spectacol de artă anul trecut în Piața Roșie, Moscova. Poliția a informat universitatea luna aceasta că a fost condamnată, a spus ea – chiar dacă cazul ei nu a fost încă înaintat în instanță.

„Nu mă vor lăsa să lucrez și acum nu mă vor lăsa să studiez. Nu știu ce să fac”, a spus Samusik.

Prietenii lui Samusik, ținând cont de perchezițiile poliției la casele altor jurnaliști, o îndemnau să ia în considerare să părăsească țara, a spus ea. Dar neputând să-și permită prețul astronomic al unui bilet către una dintre cele 15 țări în care rușii încă pot zbura direct, Samusik a spus că a încetat să mai facă planuri pentru viitor.

„Sunt puțin disperată și nedumerită. Și nu-mi vine să cred ceea ce se întâmplă”, a spus ea. „Nu văd nicio lumină la capătul tunelului. Lucrurile se vor înrăutăți.”

Cu toate acestea, pentru Mangushev, activistul naționalist, oponenții războiului Rusiei ei au primit ceea ce meritau. „Nu poți chema ca armata ta să fie înfrântă”, a spus el. „Acest lucru ar trebui tratat aspru.”

Sursa: Financial Times

Alte stiri din Externe

Ultima oră