În Japonia are loc un eveniment excepţional: marţi, 30 aprilie, Împăratul Akihito abdică în favoarea fiului său cel mare Naruhito. Concomitent, japonezii intră într-o nouă "eră", ocazie cu care au primit zece zile de concediu, ceea ce pe unii locuitori ai arhipelagului îi destabilizează.
Akihito al Japoniei abdică după 30 de ani şi cinci luni pe tronul Crizantemei, iar locul său va fi luat de fiul cel mare. Împăratul de 85 de ani a primit permisiunea legală de a abdica după ce a declarat că se simţea în imposibilitatea de a-şi îndeplini rolul din cauza vârstei şi a stării generale de sănătate.
Era care se încheie odată cu el s-a numit “Heisei”, altfel spus era “împlinirii păcii”.
Acum va începe o nouă eră, “Reiwa”, a “frumoasei armonii”.
Japonezii au în general trei săptămîni de concediul pe an, dar majoritatea salariaţilor nu-şi iau decît jumătate din acest număr de zile.
Cultura de intreprindere, în Japonia, înseamnă, pe lîngă fidelitate faţă de patron, şi cîteva zile pe an lucrate sub formă de cadou oferit firmei. Ziua de lucru în Japonia este mai lungă decît pe alte meridiane ale ţărilor puternic industrializate.
Iată de ce aceste zece zile libere sunt un fel de şoc cultural şi social în Japonia.
Potrivit autorităților, numărul călătorilor, pe şosele, în gări şi în aeroporturi va fi fără precedent. Băncile vor fi închise pînă pe data de 6 mai, iar japonezii, care plătesc deseori în lichid, au luat cu asalt şi distribuitoarele de bancnote.
Împăratul din Japonia nu deţine putere politică, ci serveşte drept simbol naţional.
Miercuri, prinţul moştenitor Naruhito va deveni al 126-lea suveran al tronului Crizantemei.
Data abdicării împăratului Akihito, o premieră în ultimii 200 de ani în Japonia, a fost stabilită de guvern, familia imperială neavând un cuvânt de spus în acest sens.
Noua Constituţie redactată în 1947, cînd americanii ocupau Japonia, a definit împăratul drept "simbol al statului şi al unităţii poporului". Tatăl lui Akihito, Hirohito, a fost împărat timp de 62 de ani, într-o perioadă cînd Japonia a dus o politică extrem de agresivă în Asia de sud-est.
După capitularea Japoniei, la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, americanii au înţeles însă că japonezii acceptă orice, cu condiţia ca simbolul imperial să fie menţinut.
