La 20 august, după opt ani în care Grecia a beneficiat de trei programe de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în faliment şi a suferit cea mai gravă recesiune a oricărei economii europene din timpurile moderne, va ieşi în siguranţă din programul de asistenţă.
Cel de-al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia a început la 19 august 2015 şi era programat să se încheie la 20 august 2018, reaminteşte consillium.europa.eu.
Asistenţa financiară de până la 86 de miliarde de euro din cadrul celui de-al treilea program a fost furnizată de Mecanismul European de Stabilitate.
Ce înseamnă de fapt pentru Grecia această evoluţie? Se poate spune că garantează revenirea la o normalitate a Greciei în Europa, iar acest lucru înseamnă că sacrificiile poporului nu au fost în zadar, comentează Radio România Actualităţi (RRA).
Timp de opt ani, UE a dat dovadă de o solidaritate enormă şi a arătat că împreună pot fi realizate lucruri uimitoare. Sanitizarea finanţelor Greciei, cu toate greşelile comise în acest proces şi cu toate greutăţile uriaşe suferite de poporul elen, este un succes pentru UE şi mai ales pentru ţările din uniunea monetară, comentează Deutsche Welle.
Premierul grec, Alexis Tsipras, a promis cetăţenilor că din luna august ţara va lăsa definitiv în urmă programele de salvare, va decide singură politica sa financiară, fără ordine de la Bruxelles, chiar dacă va exista o monitorizare a finanţărilor din partea creditorilor europeni, iar ţara va avea acces liber la finanţări de pe piaţa financiară internaţională.
Actualul Cabinet guvernmental doreşte în următoarele luni să implementeze o serie de acte normative cu caracter social, deşi reformele profunde în sistemul de protecţie socială şi în cel fiscal vor întârzia.
Economiştii susţin că statul elen a depăşit nivelul critic, dar populaţia va avea încă ani buni de suportat, economisiri şi măsuri de austeritate.
Încheierea programelor de salvare nu înseamnă că Atena poate renunţa la disciplina bugetară, iar Guvernul, chiar şi opoziţia, care vede lucrurile în mod diferit, sunt în măsură să recunoască că Grecia nu are voie să pericliteze ceea ce s-a făcut bine până acum.
În următorii 40 de ani, Atena va trebui să atingă un surplus bugetar primar îndeajuns de mare pentru a reduce constant nivelul datoriilor de stat, care astăzi reprezintă 179% din PIB, mai scrie RRA.
Grecia trebuie să-şi mărească productivitatea şi are nevoie de investiţii care să-i asigure pe macro-durată viabilitatea economiei şi sustenabilitatea datoriei, implementând o strategie de creştee economică pentru anii următori.
"Solidaritatea europenilor va continua. Şi UE a învăţat din criza elenă. În prezent există un fond de salvare european, dotat cu capital suficient. Procedurile de salvare a unei ţări sunt acum mai bine exersate. Următoarea criză va găsi UE mai bine pregătită. Uniunea va continua să prospere, în ciuda celor care îi tot cântă prohodul, din diverse interese. Dacă populişti din Polonia până în Italia vor ajunge să dea tonul în UE, atunci ţări ca Grecia nu mai au nicio şansă. Cu poziţii de genul "Ţara mea pe primul loc", grecii nu ar vedea niciun ajutor de la politicieni ca Salvini (Italia) sau Strache (Austria)", scrie Berndt Riegert pentru Deutsche Welle.
CREDIT FOTO: Marina Constantinoiu
