Nici nu s-a uscat bine cerneala pe hârtiile care oficializează victoria în alegeri a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, că efectele se şi văd. "Sultanul", cum este supranimit Erdogan, a trecut la treabă, eliminând orice posibil adversar, cât ar fi el de inofensiv. În numele stării de urgenţă impuse tot de el, şi care schimbă încet, dar sigur, faţa Turciei, aşa cum o cunoşteam până acum.
Mai întâi a fost emis un decret privind transferul de puteri către preşedinte, în conformitate cu măsura de trecere a ţării către un sistem prezidenţial executiv, ca urmare a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare care au avut loc luna trecută.
Decretul, apărut în Monitorul Oficial al ţării, aduce schimbări în legi care datează din perioada 1924-2017, modificând referirile la premier şi la cabinetul de miniştri, la preşedinte şi la biroul prezidenţial.
La referendumul de anul trecut, turcii au votat, cu o majoritate fragilă, trecerea la o preşedinţie executivă. Schimbarea politică este introdusă ca urmare a victoriei preşedintelui Recep Tayyip Erdogan la alegerile din 24 iunie.
Biroul premierului va fi desfiinţat şi Erdogan va putea să formeze şi să reglementeze funcţionarea ministerelor, şi să demită funcţionari civili, fără vreo aprobare din partea Parlamentului. Guvernul a emis decrete, ocolind Parlamentul, de la introducerea stării de urgenţă după tentativa eşuată de puci din iulie 2016. Erdogan a promis ridicarea stării de urgenţă după alegeri.
Duminică a fost emis un decret prin care sunt demişi peste 18 mii de funcţionari publici, jumătate dintre aceştia provenind din rândul forţelor de poliţie.
Decretul a fost emis înaintea aşteptatei măsuri de ridicare a stării de urgenţă, măsură ce se află în vigoare de doi ani, după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016. Decretul a fost emis înaintea depunerii jurământului preşedintelui, ceremonie programată pentru ziua de luni, 9 iulie.
Decretul prevede demiterea a 199 de persoane din mediul universitar din întreaga ţară, dar şi peste cinci mii de persoane din cadrul forţelor armate.
El se referă de asemenea la 12 asociaţii, trei ziare şi un canal de televiziune, care vor fi închise, dar anunţă şi reinstalarea în funcţii publice a 148 de persoane concediate prin decrete precedente.
Potrivit unui comunicat ONU din luna martie, autorităţile turce au demis, deja, 160 de mii de funcţionari publici de la data puciului eşuat. Dintre cei demişi, peste 50 de mii de oameni au fost puşi sub acuzare şi judecaţi în stare de arest.
Aliaţii occidentali ai Turciei au criticat această represiune a autorităţilor turce. Criticii preşedintelui Erdogan l-au acuzat pe acesta că s-a folosit de tentativa de lovitură de stat pentru a înăbuşi opoziţia.
Turcia susţine însă că măsurile au fost luate din necesitatea de a combate ameninţările la adresa securităţii naţionale.
