"RIP, Ataturk", cam aşa se putea rezuma duminică seară reacţia europenilor, printre ei români, evident, la rezultatele referendumului din Turcia. Prin sistemul prezidenţial pe care şi-l doreşte, Erdogan nu vrea să schimbe doar sistemul politic al Turciei. Revenind la tradiţiile islamice, el renunţă la moştenirea lui Atatürk, fondatorul republicii, comentează analiştii. Mustafa Kemal, supranumit Atatürk ("tatăl turcilor"), a intrat în istoria republicii ca un mare modernizator şi este considerat până astăzi cel mai de seamă reprezentant al Turciei - cel puţin din perspectiva istoriografiei oficiale.
La început au fost cifre care dădeau fiori, de peste 60% pentru "da", ulterior diferenţa dintre votul pentru "da" şi cel pentru "nu" scădea, dând speranţe.
Dar nu. Înalta Comisie Electorală a Turciei (YSK) a anunțat duminică seara victoria taberei "da" la referendumul pentru modificarea Constituției, după ce premierul şi preşedintele o făcuseră deja, în ciuda celor susţinute de opoziţie, care şi doreşte să conteste rezultatele.
După numărarea a aproximativ 98,95% din voturi, au optat pentru extinderea prerogativelor prezidențiale 51,34% din cetățenii turci cu drept de vot, informează agenția oficială de presă Anadolu, citată de agerpres.ro.
Rezultatele sunt neoficiale, cifrele oficiale vor fi cunoscute doar peste 11-12 zile. Numărul de voturi pentru modificarea a 18 articole din Constituție, în sensul extinderii prerogativelor președintelui țării, era cu 1,25 milioane mai mare decât numărul de voturi împotrivă. În momentul anunțului, mai erau de numărat doar 600.000 de voturi, potrivit Reuters.
Opoziţia denunţă nereguli. Partidul Republican al Poporului cere renumărarea a până la 60% din voturi. Numai că premierulTurciei, Binali Yildirim, a proclamat duminică seara victoria votului "da". Ulterior, a venit rândul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan să felicite Guvernul pentru rezultate.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat duminică seara începerea imediată a unui dialog cu premierul Binali Yildirim și cu opoziția naționalistă privind reintroducerea pedepsei cu moartea, o măsură care ar pune în cui negocierile Ankarei cu Uniunea Europeană şi ar exclude-o din Consiliul Europei.
El a precizat că modificările constituționale aprobate prin referendum vor fi implementate după alegerile din 3 noiembrie 2019, informează agenția oficială de presă a Turciei, Anadolu.
Erdogan a cerut tuturor țărilor, "în special aliaților", să respecte voința poporului turc.Tabăra "da" la referendumul constituțional a sărbătorit pe străzi, inclusiv cu focuri de artificii surprinse și de un fotoreporter al Anadolu. Premierul Binali Yildirim s-a adresat mulțimii de la balconul sediului Partidului Justiției și Dezvoltării, având-o alături și pe soția sa.
În marile orașe ale Turciei — Istanbul, Ankara și Izmir — majoritatea a votat "nu" arată Reuters. Martori oculari citați de această agenție au afirmat că în cel puțin patru cartiere din Istanbul oamenii au ieșit la ferestre bătând în oale și tigăi — o formă tradițională de protest.
Uniunea Europeană a cerut Turciei să caute un consens național asupra amendamentelor constituționale după rezultatul referendumului.
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a atras atenția liderilor turci asupra pașilor care vor fi făcuți după referendumul constituțional de duminică, încheiat cu un rezultat strâns în favoarea extinderii prerogativelor prezidențiale.
După puciul eşuat de acum nouă luni, Recep Tayyip Erdogan, care are 63 de ani şi provine din rândurile Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), va dispune de o putere considerabil întărită şi va putea rămâne în funcţia supremă până în 2029. Miniştrii vor fi numiţi de preşedinte şi îi vor da doar lui socoteală. Şeful statului va avea posibilitatea de a adera la un partid, ceea ce este interzis în versiunea actuală a Constituţiei.
