UPDATE
Rata de participare la scrutinul prezidenţial din Turcia de duminică a fost de 86,82%, în timp ce rata de participare la alegerile legislative a fost de 87%, a transmis postul de stat TRT, citat de Reuters, preluată de agerpres.ro.
Şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, se află în frunte în alegerile prezidenţiale, cu un scor de 59,12% după numărarea a 21,8% din voturi, potrivit agerpres.ro.
Erdogan, care are nevoie să obţină peste 50% din voturi pentru a evita un al doilea tur de scrutin, îl devansează astfel pe principalul său contracandidat, social-democratul Muharrem Ince, care a obţinut 26,53% din voturi, potrivit acestor rezultate parţiale.
Potrivit mai multor posturi de televiziune, Erdogan ar fi primit 58,9% din voturi după numărarea a 22,9% din buletine, iar contracandidatul său ar fi obţinut 26,7% din sufragii.
............
Duminică, 24 iunie, cetăţenii turci vor alege un nou preşedinte şi un nou parlament într-un scrutin de importanţă istorică. Turcia se află la răspântie. Naţiunea va decide: ori va oferi preşedintelui întreaga putere ori va face posibilă reîntoarcerea la democraţia parlamentară.
Scrutinul se anunță cel mai strâns de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan acum 15 ani, iar transparența votului este o miză majoră. De aceea odată cu apropierea alegerilor legislative și prezidențiale anticipate care se vor desfășura duminică, partidele de opoziție, asociații, dar și simpli cetățeni s-au mobilizat pentru supravegherea urnelor, pentru a depista și dejuca eventuale tentative de fraudă la urne.
Cele mai recente sondaje efectuate de Institutul Gezici anticipează că partidul AKP al preşedintelui Erdogan va pierde majoritatea parlamentară, iar alegerile prezidenţiale vor fi decise abia în turul doi. Erdogan este creditat în sondaje cu 48 la sută dintre voturi, iar rivalul său, social-democratul Muharrem Ince, din partea Partidului Popular Republican (CHP), pare pregătit pentru o luptă pe viaţă şi pe moarte, scrie Deutsche Welle.
”Dar cât de credibile sunt aceste sondaje? Păi nu prea sunt, dacă ţinem cont de experienţele trecute. În plus, numărul celor indecişi este mult mai mare în acest an. Iar atmosfera de frică generală cultivată de Erdogan de-a lungul ultimilor ani îi face pe numeroşi alegători să nu-şi declare preferinţele reale”, comentează Deutsche Welle.
Convocarea anticipată a acestor alegeri, programate inițial pentru noiembrie 2019, a luat prin surprindere asociațiile și partidele de opoziție, care trebuie să se ocupe și de noile reguli electorale. Printre cele mai criticate măsuri se numără validarea de buletine și plicuri care nu poată ștampila autorităților electorale. Observatorii consideră ștampilarea drept o barieră împotriva umplerii excesive a urnelor de vot.
Dar indiferent de sondaje, Turcia este pregătită pentru un nou început, scrie Deutsche Welle.
Opoziţia a derulat o campanie electorală de succes, prezentând candidaţi puternici. Poate că a fost chiar cea mai eficientă campanie din ultimii 16 ani, dominaţi de Erdogan.
Candidatul CHP la prezidenţiale, Ince, pare să transforme retorica lui Erdogan într-o armă cu care să-l învingă. Iar Meral Aksener, fost ministru de Interne şi lider al nou-înfiinţatului partid kemalist IYI, nu se fereşte de confruntări şi desfiinţează cu vădită plăcere promisiunile de campanie ale lui Erdogan.
La rândul său, Selahattin Demirtas, liderul formaţiunii pro-kurde HDP, deşi se află în închisoare, a produs o adevărată furtună în reţelele de socializare prin mesaje twitter inteligente şi pline de umor. Toate acestea dau speranţă oamenilor, un sentiment care a lipsit pe durata regimului întunecat şi opresiv al AKP.
Ca indiciu că temerile lor sunt puternice, principalele partide de opoziţie şi-au unit şi ele forţele înfiinţând ''Platforma pentru alegeri corecte'', ce va efectua propria numărare a voturilor cu ajutorul unei aplicaţii pe telefonul mobil cu care sunt dotaţi observatorii săi.
În pofida pregătirii lor, observatorii se tem de fraude în unele zone din sud-estul cu majoritate kurdă din Turcia, unde accesul şi monitorizarea sunt mai dificile. Or, votul kurzilor va hotărî în parte rezultatul dublului scrutin: dacă trece de pragul de 10%, va permite intrarea în parlament a principalului partid prokurd HDP, care ar putea priva formaţiunea lui Erdogan, AKP, de majoritatea sa.
Dacă AKP îşi pierde majoritatea parlamentară şi va fi nevoie de un al doilea tur al prezidenţialelor, opoziţia se va simţi revigorată. Cu toate dificultăţile financiare şi de politică internă care se arată la orizont, orice nou lider va trebui să se afle într-o poziţie de forţă pentru a duce la îndeplinire durerosul proces de renaştere a naţiunii sale.
Febra alegerilor a pus stăpânire sâmbătă pe Istanbul, cel mai mare oraş al Turciei, în ultima zi de campanie înaintea scrutinului crucial de duminică, informează dpa, preluată de agerpres.ro. În oraşul de pe Bosfor au fost organizate mai multe mitinguri ale preşedintelui în exerciţiu, Recep Tayyip Erdogan, şi un singur miting de proporţii al principalului său contracandidat, Muharrem Ince.
Erdogan a participat la cinci mitinguri în Istanbul, unde a lăudat realizările formaţiunii sale, Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP, la guvernare) şi a promis un rezultat electoral "destul de puternic" pentru tabăra sa.
Principalul său contracandidat, Muharrem Ince, de la cea mai importantă formaţiune de opoziţie, Partidul Republican al Poporului (CHP), a participat la ultimul său miting electoral în Istanbul. Anterior participase la Izmir la un miting uriaș, aproape incredibil pentru Turcia lui Erdogan. Imaginile de la Izmir fac înconjurul lumii.
"Mâine vom avea o Turcie complet diferită. Mâine vom pune capăt discriminării, mâine vom pune capăt favoritismului", a transmis Ince unei mulţimi uriaşe. El s-a referit la preşedintele Erdogan cu apelativele de "mincinos" şi "fascist ca mentalitate" şi l-a acuzat pe şeful statului că a împiedicat posturile tv să transmită imagini de la ultimul său miting de campanie. Totodată, Ince a promis să sporească libertăţile de bază, să asigure libertatea justiţiei şi să accelereze negocierile de aderare la UE.
Ince a criticat şi politica guvernului turc în Siria, a promis să numească un ambasador la Damasc şi să-i trimită pe refugiaţi acasă.
