Fără a mai aştepta rezultatele numărării tuturor buletinelor de vot, Recep Tayyip Erdogan a anunţat că a câştigat alegerile prezidenţiale din Turcia încă din primul tur. "Potrivit rezultatelor neoficiale, poporul nostru mi-a încredinţat responsabilitatea Preşedinţiei Republicii", a declarat preşedintele Erdogan.
Potrivit agenţiei turce de presă, de stat, Anadolu, Erdogan a obţinut un scor de 52,5% după numărarea a 99% din buletinele de vot, iar alianţa dominată de AKP se clasează pe primul loc cu 53,61% în partea legislativă a scrutinului.
Erdogan a ţinut să sublinieze că rata de participare la votul de duminică a atins aproape 90%, ceea ce, în opinia lui, "dă o lecţie de democraţie lumii întregi".
Recep Tayyip Erdogan, care conduce Turcia de 15 ani, şi a fost reales pentru un nou mandat de cinci ani, şi-a savurat victoria adresându-se, în noaptea de duminică spre luni, câtorva mii de susţinători, reuniţi la Ankara, în faţa sediului partidului său islamo-conservator AKP.
Are şi de ce să se bucure. Victoria sa în alegerile de duminică îi impune puterea şi mai mult, pentru că scrutinul marchează trecerea de la sistemul parlamentar, în vigoare, la un regim prezidenţial, în care şeful statului concentrează totalitatea puterii executive, în baza unui referendum parlamentar care a avut loc anul trecut.
Supranumit "Sultanul" sau "Reis" de către criticii săi, Erdogan s-a impus drept liderul turc cel mai puternic după fondatorul Republicii Mustafa Kemal Ataturk. El a transformat Turcia prin megaproiecte de infrastructuri, eliberând exprimarea religioasă şi a făcut din Ankara un actor diplomatic-cheie.
Însă criticii săi îl acuză pe atotputernicul lider în vârstă de 64 de ani de derivă autoritaristă, mai ales după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, urmată de epurări masive vizând opozanţi şi jurnalişti şi care a provocat îngrijorări în Europa.
Principalul său concurent, social-democratul Muharrem Ince, clasat pe poziţia a doua în alegerile prezidenţiale cu 30,7%, şi alianţa anti-Erdogan alcătuită din mai multe partide de opoziţie - în partea legislativă a scrutinului - a obţinut 34% din voturile eprimate, potrivit unor rezultate parţiale publicate de Anadolu.
Ince nu a făcut vreun comentariu cu privire la rezultate, duminică seara, şi a convocat o conferinţă de presă luni la prânz, la Ankara.
Ince, un deputat combativ care a purtat culorile CHP în alegerile prezidenţiale, s-a impus drept principalul rival al lui Erdogan în acest scrutin, electrizând mulţimi în cele patru colţuri ale ţării şi trezind o opoziţie asomată de înfrângeri succesive.
Văzând în aceste alegeri utima lor şansă de a-l opri pe Erdogan în cucerirea unei puteri incontestabile, partide foarte diferite ca CHP - partidul social-democrat al lui Muharrem Ince, Iyi (naţionalist) şi Saadet (islamist) au format o alianţă fără precedent în alegerile legislative, cu sprijinul HDP (prokurd).
Candidatul partidului prokurd HDP Selahattin Demirtas a fost nevoit să facă campanie dintr-o celulă - acuzat de activităţi ”teroriste”, el se află în detenţie preventivă din 2016.
Potrivit rezultatelor parţiale, Demirtas a obţinut 8% din voturile exprimate, iar partidul său a trecut pragul de 10% la nivel naţional care-i permite să intre în Parlament.
Temeri de fraude au fost aprige în timpul votului, mai ales în sud-estul majoritar kurd.
Opozanţii, care au mobilizat o armată de observatori au denunţat iregularităţi, mai ales în provincia Sanliurfa.
Turcii au votat duminică în cadrul unui dublu scrutin prezidenţial şi legislativ disputat între Erdogan, care domină scena politică turcă de 15 ani, şi o opoziţie hotărâtă să-i blocheze ascensiunea.
Potrivit Anadolu, partidul lui Erdogan AKP şi aliatul său ultra-naţionalist MHP îşi menţin majoritatea parlamentară cu aproximativ 53,6% din voturile exprimate.
Aceste alegeri sunt deosebit de importante pentru Turcia deoarece marchează tranziţia de la sistemul parlamentar actual la un sistem prezidenţial care îi va permite lui Erdogan să-şi extindă în mod semnificativ prerogativele.
