Parchetul General a avertizat, marţi, că modificarea prevederilor din Codul Penal privind abuzul în serviciu, propusă de Ministerul Justiţiei prin proiectul de ordonanță, nu are în vedere transpunerea deciziei Curții Constituționale 405/2016, iar DNA susţine că multe dosare aflate în lucru vor fi clasate.
Conform acestei decizii, prevederile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. 1 din Codul penal actual sunt constituționale în măsura în care prin sintagma 'îndeplinește în mod defectuos' din cuprinsul acestora se înțelege 'îndeplinește prin încălcarea legii'.
Art.246 prevede că "fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani", iar art.297 alin.1 că "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".
Parchetul General arată însă, într-un comunicat, că textul propus de Ministerul Justiţiei condiționează existența infracțiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar ales, extrem de ridicat, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancționate în vreun fel, ceea ce dă posibilitatea fracționării activității infracționale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator.
"O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăși, în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condițiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcției ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară și civilă. De altfel, apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) și respectiv un folos (obținut de către funcționar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale", susţine Parchetul General.
Conform sursei citate, la fel de criticabilă și fără nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu.
"Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu intenție, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilități, oricărei diligențe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală. Această conduită va avea consecințe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor", se mai arată în comunicatul Parchetului.
DNA: Dosare aflate în lucru vor fi clasate
Şi DNA a analizat modificările propuse de Ministerul Justiţiei şi a ajuns la concluzia că ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu, dar şi cele deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. DNA susţine că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, iar intrarea lor în vigoare, chiar și pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetați sau trimiși în judecată. De asemenea, orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată
"Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită; în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate", explică reprezentanţiii DNA într-un comunicat.
Instituţia mai atrage atenţia că pedeapsa pentru abuz în serviciu scade de la maximum 7 ani la maximum 3 ani. "În consecință scade termenul de prescripție la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese și anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripție. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu", susţine DNA.
