Savanţii estimează ca peste 7,5 miliarde de ani Soarele va intra în faza de gigantă roşie:hidrogenul se împuţinează, reacţiile de fuziune nucleară nu vor mai fi posibile iar steaua se va extinde în dimensiune de câteva ori.
Efectul va fi că va înghiti,la propriu,planetele mai apropiate:Marte şi Venus. Totodata se va apropria foarte mult de Pământ care va deveni un deşert extrem de fierbinte de pe care apa se va evapora. Astfel,viaţa va dispare. Acum, Pamântul se află in zona vie a sistemului stelar, la o distanţa potrivită de Soare ceea ce face ca apa,ingredientul principal, să nu se evapore dar nici să ingheţe permanent.
Paradoxal, dar această ofensiva firbinte si ucigaşa a Soarelui în această zona va face ca în partea cealaltă a sistemului solar să apară condiţii propice vietii.
Ipoteaza este uimitoare ceea ce arată ca “zonele de viaţă “ se pot deplasa în univers în cautarea unor condiţii care să le permită existenţa.
Aceasta teorie spune că lumina şi căldura Soarelui-acum în varianta de gigantă roşie pot face locuibili câţiva sateliţi naturali din zona Jupiter-Saturn. Şi sunt vizate în primul rand Europa,satelitul natural (luna) planetei Jupiter şi Enceladus,luna planetei Saturn. Exploraţi de Voyager 2 şi Cassini,cei doi sateliţi sunt acoperiti de calote de gheaţă sub care savanţii bănuiesc că se află oceane de apă sărata. Mai ales Enceladus a stârnit un interes enorm când au fost observate gheizere de sute kilometri înălţime si formate din bucăţi de gheaţă dar şi formaţiuni de nori.
Căldura Soarelui, mult mai puternică acum poate duce la topirea gheţii şi “ieşirea la suprafaţa” a oceanelor care pot genera condiţii de viaţa. E timp pentru un ciclu de apariţie şi dezvoltare a vietii?
Cunoştintele actuale ne spun că o stea mare,aflată în stare de gigantă roşie rămân în aceasta stare cam 200 de milioane de ani. Dar stelele mai mici pot fi gigante roşii pâna la 9 miliarde de ani,ceea ce ar permite un ciclu complet de viaţă-pe Pamnt a fost nevoie de 4 miliarde de ani pentru apariţia formelor de viaţă.
E o variantă de luat in calcul? Dincolo de speculaţii,omul poate gândi ăi ipoteza unei deplasări la marginea sistemului solar odată cu dispariţia acestei “centuri vitale”,o fugă de giganta roşie care va pârjoli Pămantul în alte locuri mai ospitaliere. Mai e şi incovenientul că Europa si Enceladus au dimensiuni mici dar pot fi staţii de la marginea sistemului solar în cautarea altor planete ospitaliere din alte sisteme stelare.
De reflectat şi de visat...
