Amprentele sunt rezultatul unui proces numit metilarea ADN, un proces de alterare a ADN care inactivează genele sau le schimbă modul de funcţionare. "Studiul nostru a găsit dovezi convingătoare că fumatul are un impact de durată în mecanismul nostru molecular, impact ce ar putea dura peste 30 de ani", a declarat Roby Joehanes de la Harvard Medical School.
Bolile cardiace şi cancerul sunt provocate de alterarea genetică, unele moştenite, dar majoritatea provocate de modul de viaţă. Fumatul este unul dintre principalii vinovaţi. "Vestea încurajatoare este că, odată întrerupt fumatul, majoritatea semnalelor de metilare a ADN revin la nivelul de nefumător după cinci ani. Ceea ce înseamnă că organismul nostru încearcă să se vindece de impactul nociv al fumatului", a mai spus Joehanes.
Echipa de cercetători a examinat probele de sânge luate de la 16.000 de persoane, care au făcut parte din diverse studii începând din 1971. În cadrul acestor studii, subiecţii au completat şi chestionare despre fumat, dietă, stil de viaţă şi istoricul bolilor.
Ei au descoperit că fumătorii prezintă urme ale metilării ADN, care afectează peste 7000 de gene sau o treime din genele umane cunoscute. Multe dintre aceste gene sunt legate de bolile cardiace şi cancer, cunoscute ca fiind provocate de fumat.
La cei care au renunţat la fumat, majoritatea acestor modificări genetice au revenit după 5 ani la forma specifică nefumătorilor, a susţinut echipa de cercetători în American Heart Association journal Circulation: Cardiovascular Genetics.
Dar fumatul este legat de schimbări în 19 gene, inclusiv gena TIAM2, legată de limfom, care durează 30 de ani. "Aceste rezultate sunt importante deoarece metilarea, ca unul dintre mecanismele reglării trăsăturilor genetice, afectează activarea genelor, ceea ce are implicaţii în dezvoltarea unor boli legate de fumat", a spus dr. Stephanie London de la National Institute of Environmental Health Sciences, care a condus echipa de cercetători.
"La fel de important este şi faptul că, dacă cineva se lasă de fumat, efectele fumatului sunt încă vizibile în ADN-ul său", a mai spus London. Unele dintre gene afectate nu au fost asociate înainte cu leziuni cauzate de fumat. E posibil ca acestea să fie folosite ca markeri pentru a vedea cine prezintă riscul unor boli provocate de fumat.
Acestea ar putea folosite şi pentru crearea unor noi medicamente care să trateze bolile provocate de fumat, au mai spus cercetătorii. Fumatul este cauza mai multor boli care pot fi prevenite. La nivel global, în fiecare an, fumatul ucide 6 milioane de persoane prin cancer, boli de inimă sau alte maladii.
Renunţarea la ţigări are beneficii clare, chiar şi mai târziu în viaţă, dar nu fără a lăsa urme. "Chiar şi după zeci de ani de renunţare, fumatul prezintă riscuri de îmbolnăvire pe termen lung, inclusiv unele tipuri de cancer, boală pulmonară obstructivă cronică, accident vascular", susţine echipa de cercetători. "Mecanismele acestor efecte pe termen lung nu au fost prea bine înţelese. Schimbările provocate de metilarea ADN a fost propusă ca fiind singura explicaţie posibilă", au mai susţinut aceştia.
