Somnul este esenţial pentru sănătate, dar concluziile unui nou studiu arată că somnul prelungit prevesteşte demenţa, relatează techtimes.com.
Demenţa este o boală caracterizată prin pierdere memoriei sau alte abilităţi mentale, destul de gravă pentru a influenţa viaţa de zi cu zi. Boala este provocată de schimbări fizice la nivelul creierului.
Cel mai des întâlnit tip de demenţă este boala Alzheimer, care reprezintă între 60 şi 80% dintre toate cazurile de demenţă.
Într-un nou studiu publicat în jurnalul Neurology, Matthew Pase, de la de la Facultatea de Medicină din Universitatea Boston, şi colegii săi au monitorizat un grup de adulţi pe o perioadă de 10 ani, pe care i-a întrebat câte ore dorm în mod normal pe noapte pentru a analiza legătura dintre durata somnului şi probabilitatea de a face demenţă.
Deşi cercetătorii nu au descoperit un risc de demenţă ridicat la persoanele care dormeau 9 ore sau mai mult pe noapte, timp de peste 13 ani, ei au observat un risc crescut pentru cei care începuseră să doarmă peste 9 ore.
Cercetătorii au descoperit că aceştia din urmă au o probabilitate crescută să facă demenţă. La cei care începuseră să doarmă mai mult de 9 ore, probabilitatea de a fi diagnosticaţi cu o boală neurologică a crescut cu 20%. Ei aveau, de asemenea,volumul cerebral mai mic.
Pase şi colegii săi afirmă că somnul mai lung nu este o cauză directă a demenţei, ci mai degrabă un semn ce poate indica modificări chimice de la nivelul creierului. Este posibil, de asemenea, ca dezvoltarea demenţei să facă persoanele să se simtă mai obosite.
Pornind de la aceste concluzii, cercetători spun că raportarea duratei de somn poate fi folosită ca un instrument clinic util ce poate ajuta la prevenirea persoanelor care prezintă risc de demenţă, în următorii 10 ani.
"Screening-ul pentru problemele de somn poate ajuta la detectarea timpurie a tulburărilor cognitive şi demenţei. Dacă persoane mai în vârstă s-au plâns recent că dorm prea mult şi că au probleme de memorie sau gândire, aceste simptome pot justifica evaluarea şi monitorizarea lor", a mai spus Pase.
În timp ce un studiu recent arată că persoanele adulte care dorm mai mult ar indica risc crescut de demenţă, studii anterioare au identificat şi alte semne ale bolii.
Schimbări bruşte de personalitate şi comportament. Un studiu din 2016 arată că schimbările bruşte şi pe termen lung în starea de spirit, comportament şi personalitate pot fi un semn timpuriu al bolii Alzheimer.
Un specialist în boala Alzheimer spune că dacă, iniţial, Alzheimer a fost considerată o tulburare de memorie, ani de cercetare arată că aceasta debutează cu probleme de comportament.
Deliriul după o intervenţie chirurgicală. Alte studii au arătat că delirul, după o operaţie, la pacienţii în vârstă poate fi asociat cu un declin cognitiv pe termen lung, considerat un marker pentru boala Alzheimer.
Rozaceea. Starea fizică poate indica cu risc crescut de demenţă. Într-un studiu cu subiecţi diagnosticaţi cu rozacee, aceştia prezentau un risc cu 42% mai mare de a face demenţă. Rozaceea este o boală de piele caracterizată prin roşeaţă severă, înroşirea pielii producându-se cel mai adesea pe faţă.
