”Coller Dolittle” este o provocare lansată de Fundația Jeremy Coller și Universitatea din Tel Aviv care sondează posibilitatea unei comunicări bidirecționale între specii.
Utilizarea inteligenței artificiale nu este obligatorie în cadrul acestui proiect, dar această tehnologie poate stimula aproape toate propunerile care au fost discutate, conform The Guardian.
”Așa cum Piatra Rosetta a dezvăluit secretele hieroglifelor, sunt convins că puterea inteligenței artificiale ne poate ajuta să deblocăm conversația între specii”, este de părere Jeremy Coller, președintele fundației.
Echipa implicată în proiect afirmă că a dezvoltat recent o serie de algoritmi de învățare automată pentru a ”traduce” sunetele scoase de lilieci, ceea ce le-a permis să identifice subiectul certurilor dintre animale.
Mai multe eforturi făcute în acest domeniu au inclus algoritmi care pot să decodifice emoțiile porcilor din sunetele pe care aceștia le fac, și pot să ”traducă” zgomotele făcute de rozătoare pentru a identifica când sunt stresate.
Cercetătorii din domeniu speră să găsească soluția pentru a dezvolta un sistem care să se poată aplica tuturor speciilor.
„În ultimii ani, înțelegerea de către comunitatea științifică a tiparelor de comunicare ale organismelor non-umane a progresat enorm”, a spus profesorul Yossi Yovel de la Universitatea din Tel Aviv, care este președintele Premiului Coller Dolittle și a fost coautor al studiului asupra liliecilor.
Marele premiu pentru „spargerea codului” pentru a comunica cu animalele poate fi o investiție de capital în valoare de 10 milioane de dolari sau un un premiu în numerar de 500.000 de dolari.
În plus, va exista o recompensă anuală în valoare de 100.000 de dolari pentru a ajuta cercetătorii din domeniu să vină cu ”modele și algoritmi riguroși din punct de vedere științific pentru comunicarea coerentă cu organisme non-umane până când se realizează comunicarea între specii”.
Criteriile din proiect stipulează ca abordările să nu fie invazive și să fie aplicabile într-o serie de contexte, se bazează pe semnalele normale de comunicare ale animalelor și permit cercetătorilor să măsoare răspunsul animalului la încercările de a comunica cu acesta.
Depunerile candidaturilor în cadrul proiectului se încheie pe 31 iulie. Echipa din spatele ideii a declarat că scopul este de a dezvolta un sistem prin care animalele să nu realizeze că comunică de fapt, cu oamenii.
”Suntem deschiși oricărui organism și oricărei modalități, de la comunicarea acustică la balene până la comunicarea chimică la viermi”
Premiul ar putea avea semnificații importante pentru înțelegerea sensibilității animalelor și, prin urmare, să ofere sprijin pentru drepturile animalelor.
Muzicianul Peter Gabriel, co-fondator al ”Interspecies Internet”, a contribuit la dezvoltarea proiectului.
”Când am cântat muzică cu maimuțe bonobo, am fost uimit de inteligența și muzicalitatea lor. Sunt încântat că există oameni de știință serioși, angajați atât în înțelegerea comunicării lor, cât și a modalităților prin care am putea începe o comunicare semnificativă între specii”, a declarat muzicianul
Katherine Herborn, cercetător în comportamentul animalelor la Universitatea din Plymouth, a spus că un beneficiu al tehnologiilor de decodare a comunicării dintre animale a fost acela de a înțelege ce ar putea avea nevoie animalele de la fermă pentru a-și îmbunătăți activitatea.
Cu toate acestea, unii experți au pus și întrebări etice în legătură cu comunicarea cu animalele și s-au întrebat dacă inteligența artificială poate face cu adevărat lumină asupra semnificației sau funcției vocalizărilor animalelor.
”Cred că niciun soft AI nu poate înlocui pe termen lung cunoștințele detaliate despre societatea în care animalele comunică.
A încerca să descoperi semnificația mormăitului unui babuin, al fluierului unui delfin sau al huruitului unui elefant fără a cunoaște mediul social – asta durează ani de zile – este ca și cum ai sări la pagina 137 din ”Pride and Prejudice” ( romanul ”Mândrie și Prejudecată” - N.R.) și ai încerca să explici de ce Elizabeth Bennett îi spune nu domnului Darcy fără să știi nimic despre istoria lor, este de părere Robert Seyfart, profesor de psihologie la Universitatea din Pennsylvania.
Clara Mancini, profesor de interacțiune între animal și calculator crede că este foarte plauzibil ca inteligența artificială să ne ajute să descifrăm comunicarea cu animalele. ”Dacă are succes, din punctul meu de vedere, aceasta ar fi una dintre cele mai valoroase realizări ale omului făcută prin această tehnologie care este în dezvoltare rapidă”, a spus ea.
Cu toate acestea, a adăugat ea, dacă reușita în această mare provocare ne va permite cu adevărat să înțelegem experiența animalelor, este cu totul altă poveste.
”Mai important este să vedem dacă vom fi dispuși să ascultăm cu adevărat ceea ce au de spus animalele și, în cele din urmă, să le acordăm drepturile fundamentale pe care le cere demnitatea lor intrinsecă. Sper din tot sufletul că da”.
