Adrian Sângeorzan, medic ginecolog și scriitor, a vorbit în cadrul unui interviu despre transformările și schimbările lumii de astăzi, o lume aflată în plin avânt tehnologic. Acesta recunoaște însă că medicina va rezista ca profesie într-o lume în care, în scurt timp, vor dispărea sute de milioane locuri de muncă și profesii. Prin prisma experienței sale profesionale, dr. Adrian Sângeorzan are o carieră de excepție, medicul-scriitor mărturisește că cel mai bun sfat pe care i-l poate da unui tânăr care vrea să urmeze medicina este acela să iubească ceea ce face, pentru că reversul medaliei poate fi unul dur și îl poate transforma într-un om nefericit.
Reamintim că Adrian Sângeorzan trăiește din1990 la New York, unde profesează ca medic specialist în obstetrică și ginecologie. O carieră de excepție în medicină, împletită cu bucuria de a scrie și de a așterne în cărțile publicate gândurile sale și imaginea fascinantă a lumii de azi, de ieri și de altădată.
“După sfârșit” este cea mai recentă carte publicată de Adrian Sângeorzan la editura Curtea Veche Publishing. Medicul a vorbit mereu în interviurile sale despre România, țara de unde a plecat, dar pe care a purtat-o mereu cu el în bagajul nevăzut și neștiut al sufletului, oriunde l-a purtat viața.
„Cărțile mele au dioptrii diferite și văd lumea din unghiuri diferite”
Domnule doctor Adrian Sângeorzan, cum se vede astăzi lumea pe care o expuneți în ultimele două volume “Lume mascată” și “După sfârșit”?
Dr. Adrian Sângeorzan: Depinde de unde este privită acesta lume și cine se uita la ea. Cărțile mele au dioptrii diferite și văd lumea din unghiuri diferite. Una e de poezie și alta de proză, doua instrumente literare oarecum diferite.
România de astăzi s-a schimbat și ea. Nu îndeajuns însă încât medici buni să nu ne mai plece din țară. De ce credeți că încă se întâmplă asta? Ce nu li se oferă încă aici?
Lumea modernă crează tot mai multă derută și migrarea se face în direcții neașteptate. Tocmai am aflat că foarte mulți români, relativ tineri, încă activi profesional se întorc în România să rămână. Am multe paciente tinere care fac această emigrație în revers, unele căsătorite cu americani care încă nu vorbesc românește. Copiii lor cred că au un rol mare în această hotărâre. Odată duși într-o vacanță la bunici nu mai vor să se întoarcă în America. Educația copiilor în SUA are mari probleme și părinții simt asta.
„Acum sunt luat prizioner de acest IPhone pe care tocmai vă scriu”
Cum vedeți medicina viitorului? Un robot pe post de medic ginecolog? Vă sperie acest scenariu?
Continui să-i sfătuiesc pe cei tinerii care vor să facă medicina, care va rezista ca profesie într-o lume în care, în scurt timp, vor dispărea sute de milioane locuri de muncă și profesii. Nu e un secret pentru nimeni că lumea se schimbă dramatic sub ochii noștri. Prin anii ‘70-80 nu puteam să-mi instalez un telefon în Brașov, iar acum sunt luat prizioner de acest IPhone pe care tocmai vă scriu.
Inteligența artificială și robotizarea schimbă medicina văzând cu ochii. Fac parte dintr-o generație care trebuit sa se adapteze din mers cu aceste schimbări care pentru cei tineri par normale, așa ca mersul pe jos. Există un proces de dezumanizare din cauza invaziei tehnologice, dar pe mulți îi prinde procesul deja dezumanizați. Nu cred ca va mai fi nevoie de ginecologi sau obstretricieni – din moment ce nu mai este nevoie nici de sex, nici de concepție în sensul clasic – nici măcar de un cuplu sau uterul unei femei, pentru a crea copii.
Vedeți ideea de EctoLife plan și IvG in-vitro gametogeneza prin care se poate crea un embrion pornind de la o celulă oarecare, indiferent de unde. Ni se pregătesc niște grozăvii BIO genetice halucinante, deocamdată experimentate cu succes doar pe animale de laborator. Genetica pe care am învățat-o eu prin anii ‘70-80 este ca o plimbare printr-un muzeu.
Car cu mine România așa cum își duce și melcul cochilia
Știu că iubiți România și că, indiferent unde v-a purtat viața, rădăcinile cu țara de unde ați plecat nu s-au rupt. De ce nu se stinge niciodată dorul de casă, de acasă, oricât de bine ai ajunge și oriunde ai fi?
Emigranții sunt niște pomi zburători cu rădăcini în loc de aripi. Pot să-și ia apa și din nori și din pămînt. Bineînțeles că România este norul, dar și pământul nostru cel mai roditor. Poate nu atât România, cât limba română. Noțiunea de acasă s-a schimbat de câteva ori în capul meu, dar am continuat să locuiesc în limba româna, care este casa și patria mea. O car cu mine așa cum își duce și melcul cochilia.
Interviul integral poate fi citit pe oficiuldestiri.ro.
Despre medicul-scriitor Adrian Sângeorzan
- S‑a născut la Bistriţa și a absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj‑Napoca.
- Din anul 1990 trăiește la New York, unde profesează ca medic specialist în obstetrică și ginecologie.
- La Curtea Veche Publishing a publicat volumele de proză “Între femei” și “Certificat de virginitate” și romanele “Circul din fața casei” și “Vitali”
- În anul 2020 i‑a apărut volumul de versuri “Lume mascată”, iar în 2022 romanul The Circus in Front of My House i‑a fost publicat în engleză, la New Meridian Arts.
- Volumul scris de Adrian Sângeorzan a fost publicat deja în mai puțin de 2 ani în limbile germană la editura Ludwigsburg „Pop Verlag și Chineză (Mandarină), la Taipei, Editura Showwe Information Co Ltd, tradus de poetul Kuei Shien Lee, de 4 ori candidat la Premiul Nobel pentru Literatură.
- Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al International Library of Poets din SUA și membru al Mișcării mondiale de poezie Poeta del Mundo. Fragmente din scrierile sale au fost traduse în antologii apărute în Europa și Statele Unite ale Americii.
- Despre Adrian Sângeorzan au scris critici și scriitori români și americani, printre care: Dan C. Mihăilescu, Marius Chivu, Gabriel Coșoveanu, Andrei Codrescu, Luminița Corneanu, Horia Dulvac, Oana Băluică, Nina Cassian, Andrey Gritsman, Bruce Benderson, Nava Renek.
