Uniunea Europeană pare din ce în ce mai sceptică în privința încheierii unui acord acceptabil cu Washingtonul și își întărește scenariile de represalii, în perspectiva unui eșec. Cu doar opt zile înainte de data limită de 1 august, stabilită de Donald Trump pentru impunerea unor tarife vamale de 30% asupra tuturor produselor europene, speranțele Bruxelles-ului pentru o soluție negociată se estompează. „Am intrat într-un moment al adevărului”, spune un diplomat european, scrie Le Figaro
Este un moment decisiv pentru a înțelege adevăratele intenții ale președintelui american – care până acum au rămas ambigue – dar și pentru a testa hotărârea europenilor de a reacționa. „Dacă Trump vrea un război comercial, să-l facem! E mai bine să intrăm într-un conflict acum decât să acceptăm un acord prost”, a declarat recent, în privat, un lider al unui stat membru al UE.
Chiar dacă secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, s-a arătat „încrezător”, duminică, în șansele unui acord cu europenii, aceștia rămân sceptici. Scrisoarea trimisă de Trump pe 12 iulie, în care amenință cu o suprataxă de 30% asupra exporturilor europene – chiar în momentul în care Comisia Europeană credea că este aproape de un acord – a schimbat radical atmosfera. La Bruxelles, se consideră că a fost o greșeală tactică din partea lui Trump, care a avut însă efectul de a întări unitatea celor 27 de state membre în favoarea unei reacții mai ferme.
Inițial, europenii erau dispuși să accepte păstrarea unor tarife de bază de 10%, în schimbul unor scutiri sectoriale. Însă acum, ei par mult mai hotărâți să se opună presiunilor americane, fără să mai facă nicio concesie.
În instituțiile europene, se consolidează convingerea că președintele american nu folosește tarifele vamale doar ca instrument de presiune, ci le consideră o veritabilă strategie economică, mai ales datorită veniturilor substanțiale pe care le generează. Orice negociere riscă astfel să conducă la un rezultat nefavorabil pentru Europa.
Comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a efectuat la sfârșitul săptămânii trecute o vizită la Washington, unde s-a întâlnit din nou cu Howard Lutnick și Jamieson Greer, emisarul special american pentru comerț. Vineri, el le-a prezentat ambasadorilor celor 27 de state membre concluziile discuțiilor, însă fără prea mult optimism. Se știe acum clar că Trump este singurul care decide. Oficialii europeni se așteaptă ca el să ceară cel puțin o taxă de 15%-20%, dacă nu chiar să mențină pragul de 30%.
Un nivel inacceptabil pentru europeni, care denunță o formă de coerciție, nu o negociere
Un nivel inacceptabil pentru europeni, care consideră că este vorba, mai degrabă, de coerciție decât de negociere. De aici și interesul tot mai mare pentru pregătirea utilizării instrumentului anti-coerciție al UE. Acest mecanism, care nu a fost activat niciodată până acum, a fost conceput ca un instrument de descurajare. El ar permite Uniunii Europene să impună taxe asupra serviciilor americane – în special în domeniul tehnologiei sau al finanțelor – să blocheze anumite investiții, să limiteze exporturile și să restrângă drepturile de proprietate intelectuală. În urmă cu o săptămână, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, declara că „nu s-a ajuns încă acolo”.
Însă Franța insistă de mai multe săptămâni pentru activarea acestui mecanism, în caz de necesitate. Având în vedere deteriorarea negocierilor comerciale, Germania pare treptat să se alăture acestei idei. Ar fi o nouă etapă după adoptarea unei prime liste de represalii vizând 21 de miliarde de euro în produse americane importate, ce ar urma să fie suprataxate – listă suspendată până pe 6 august – și pregătirea unei a doua liste, în valoare de 72 de miliarde de euro, care ar putea fi aprobată în curând.
Germania ia în calcul o ripostă
În cadrul Comisiei Europene și printre statele membre, se consideră că poziția Germaniei va fi decisivă pentru a stabili amploarea reacției. Până acum, cancelarul Friedrich Merz a criticat strategia Comisiei și a pledat pentru un acord rapid, chiar cu prețul unor concesii importante în favoarea americanilor. Germanii au sperat că își vor putea proteja industria auto permițând BMW și Mercedes să negocieze direct un sistem de scutiri vamale în SUA, proporțional cu numărul de vehicule produse local și exportate.
Însă Donald Trump, care are o obsesie față de automobilele germane, a respins propunerea și ar fi decis să mențină actualul nivel de suprataxare de 25%. Mai mult, Germania – la fel ca Irlanda – riscă să fie grav afectată de proiectul american de a impune taxe vamale de 100% asupra produselor farmaceutice. Berlinul cântărește acum opțiunile disponibile, după ce a transmis semnale contradictorii. Această ezitare influențează, la rândul ei, strategia Comisiei Europene, unde se constată că, în fața acestei ostilități tot mai evidente din partea Washingtonului, Franța nu mai este la fel de izolată în apelurile sale la fermitate.
Deși Emmanuel Macron este cel mai belicos în mod deschis, și alți lideri europeni gândesc la fel, chiar dacă nu o spun public. În tabăra celor care pledează pentru calm și evitarea unei escaladări cu Washingtonul se află încă Giorgia Meloni, care vrea să evite cu orice preț un război comercial, Irlanda, a cărei economie depinde masiv de multinaționalele americane, Ungaria, din reflexul tradițional al lui Viktor Orbán, precum și alte țări din Europa de Est, preocupate să-și mențină relațiile militare transatlantice.
Lars Løkke Rasmussen, ministrul danez de Externe și actualul președinte în exercițiu al Consiliului UE, declara săptămâna trecută că trebuie „să ne pregătim pentru un război comercial dacă vrem pace comercială”. La un nivel de 20% sau 30% al tarifelor vamale, economia europeană are mult de pierdut. Întrebarea este dacă UE poate suporta daunele unui conflict pentru a forța economia americană să cedeze prin epuizare. „La 30%, este un șoc enorm, dar câștigăm pe termen lung”, speră un diplomat european.
