Medicina viitorului înseamnă spitale digitale, chirurgie robotică, inteligență artificială și asistență medicală personalizată, țintită pe nevoile specifice ale fiecărui pacient.
Toate acestea se bazează pe inovație și investiții, iar în străinătate lucrurile se mișcă deja într-o direcție care are ca scop final salvarea de vieți omenești și servicii medicale performante.
Exemplele de bună practică din străinătate au fost aduse și în România, la Conferința Internațională de Tehnologie Medicală SSIMA RE:Imagine Healthcare, de reputați medici și profesori de la prestigioase instituții precum Harvard, Oxford, John Hopkins, Stanford, Israel, dar și miniștri, secretari de stat, șefi de spitale, reprezentanți ai mediului academic și lideri de business.
“A fost o participare foarte serioasă din partea reprezentanților unor companii foarte mari de MedTech și au fost foarte mulți tineri care au adus idei de startup-uri. E un lucru fenomenal, care arată că domeniul acesta începe să devină activ și în Romania, foarte mulți tineri își dau seama că se pot face startup-uri și companii care produc lucruri utile pentru promovarea tehnologiei medicale. Trebuie sprijinită cercetarea si dezvoltarea acestui domeniu”, a spus prof. univ. dr. Alfred Bruckstein, cercetator de origine română la Universitatea de Tehnologie Technion din Israel, invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
Robot inspirat dintr-un șarpe
Când vorbim despre medicina viitorului, chirurgia robotică este cea mai avansată formă de chirurgie minim invazivă din punctul de vedere al tehnologiei utilizate.
Instrumentele chirurgicale și camera optică sunt manevrate de brațele unui sistem robotic, controlat prin intermediul unei console de către medicul chirurg.
Sistemul robotic oferă o libertate de mișcare superioară mâinii umane, precum și o vedere tridimensională mult mărită, de înaltă definiție, a câmpului operator.
“Medicul chirurg nu mai este lângă pacient în câmpul operator, dar el coordonează robotul, care practic operează pacientul. Și avantajele sunt evidente, în primul rând faptul că mișcările mâinilor chirurgului sunt atenuate de acel robot, de tehnologie, și atunci dacă un chirurg are un mic tremur al mâinii, acesta este atenuat cu ajutorul robotului. Unul dintre co-organizatorii acestei conferințe de inovație în tehnologie medicală, SSIMA, chiar a creat un robot chirurgical care poate să opereze intrând în corpul uman pe gură, fără nicio incizie, și atunci el poate să ajungă la orice organ și să facă o operație, este un robot inspirat dintr-un șarpe”, a explicat în emisiunea ”Serviciul de noapte cu Maria Țoghină”, de la Radio România Actualități, lector universitar Elena Ovreiu, Universitatea Politehnică București, fondator al SSIMA – Summer School on Imaging for Medical Applications.
Cum va arăta medicina digitalizată
Instrumentele digitale care ajută la organizarea programărilor pacienților ar ajuta la economisirea timpului și eforturilor atât pentru pacient, cât și pentru medicii.
În plus terminalele digitale, senzorii, ceasurile inteligente, chiar și telefonul mobil dotat cu aplicații care îți controlează sănătatea, vor ajuta la detectarea problemelor medicale în timp real.
“Datele noastre medicale vor fi colectate mult mai ușor decât acum. Vor fi analizate cu algoritmi, dacă apare o modificare la un parametru de-al meu vital voi fi avertizată de un ceas sau de un senzor pe care îl port cu mine și mi se va spune: este cazul să mergi la medic, să faci analizele pentru că ceva este în neregulă înainte să să apară simptome. Va fi o medicină concentrată pe prevenție, astfel încât să putem să prevenim dezvoltarea unor anumite patologii. Totul este cu ajutorul inteligenței artificiale, analize de date, diagnostic, totul va fi mult mai ușor, totul miniaturizat”, a subliniat Elena Ovreiu.
Un alt beneficiu al digitalizării este tratamentul personalizat țintit fix pe nevoile pacientului.
“Medicamentele vor fi testate personalizat, prin analize mult mai bune vom avea date privind folosirea anumitor medicamente. Având mult mai multe date vom avea o medicină personalizată. Prin intermediul telefonului, al terminalelor și al senzorilor vom avea mult mai multe posibilități de a face telemedicină”, spune omul de știință Andrei Broder, informatician, inventatorul testului CAPTCHA, care a deținut și deține poziții de top în mari companii precum Google Research, Yahoo! AltaVista sau IBM Research.
În România nu există ghiduri de întreținere a spitalelor
Realitatea din România demonstrează un adevăr dureros: rețelele electrice din spitale sunt “cârpite” cu improvizații, iar uniățile spitalicești duc lipsă de standarde, ghiduri de funcționare și mentenanță.
Incendiile din timpul pandemiei de COVID-19, care au dus chiar și la pierderea de vieți omenești, arată că nu suntem pregătiți să facem față situațiilor neprevăzute și că nu există suficient personal tehnic pregătit.
Specialiștii prezenți la conferința de la Oradea au vorbit despre nevoia de a aduce tehnologie în spitale, dar și de personal pregătit pentru întreținerea acestor sisteme.
“A fost un schimb de experiență între România, Israel și Statele Unite. În țările dezvoltate nu doar că sunt niște standarde și niște ghiduri despre cum trebuie făcută întreținerea spitalelor, dar există și personalul tehnic. Este uneori la fel de important ca personalul medical să fie dublat de personalul tehnic care să întrețină această tehnologie, pentru că vorbim acum de tehnologie în sănătate și în tehnologie în spitale“, a punctat fondatoarea Summer School on Imaging for Medical Applications, Elena Ovreiu.
Boli neurodegenerative identificate din retină cu ajutorul inteligenței artificiale
Elena Ovreiu a anunțat la ”Serviciul de noapte cu Maria Țoghină” că lucrează la un proiect în colaborare cu un medic din Statele Unite ale Americii, care folosește inteligența artificială pentru a descoperi bolile psihiatrice sau neurodegenerative, care au potential să fie descoperite din retină.
“Proiectul care mă interesează de mai bine de un an este legat de analiza cu ajutorul inteligenței artificiale, a imaginilor de retină pentru detectarea și pentru înțelegerea schizofreniei. De altfel, sunt mai multe boli neuro-degenerative care pot fi sau au potențial să fie identificate din retină, dar și bolile psihiatrice cum este schizofrenia. Sunt indicații că această boală poate să aibă semne în retină la nivel de structură a retinei, la nivel de vase de sânge și acesta este o colaborare pe care eu am început-o anul trecut ca bursier Fulbright în Statele Unite, cu un medic psihiatru”.
BIOdyssey, hub pentru inovație în medicină
Lansat în cadrul Conferinţei Internaţionale de Tehnologie Medicală SSIMA de la Oradea, hubul pentru inovație în medicină BIOdyssey este fondat de experţi în antreprenoriat şi tehnologii medicale din Israel şi oferă cele mai performante programe educaţionale pentru a construi startup-uri de la idee la implementare.
„În acest hub de inovaţie, ideea este de a educa antreprenori şi inovatori în domeniul tehnologiilor medicale. În România, au început să apară fonduri de investiţii, problema mare este la ideile de impact care să schimbe sistemul de sănătate nu doar din România, ci cu impact internaţional. Ei vor învăţa cum să identificăm o nevoie în spital pe care s-o rezolvăm, cum ne dăm seama că nevoia respectivă chiar are impact, cum să selectăm problema care să aibă impactul cel mai mare, să vedem cine are de câştigat din inovaţia respectivă, pacientul, medicul, sistemul de sănătate”, a explicat Elena Ovreiu.
În România există deja zece startup-uri care promovează tehnologiile medicale, iar în viitor trebuie create premisele pentru a aduce finanțări mai multe, astfel încât și România să-și îndrepte atenția către inovație în sănătate.
Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 12/13 septembrie 2022
