Oamenii de știință susțin că au identificat sursa biologică a comportamentului dominator. Noi cercetări au descoperit în creier un circuit care, atunci când este activat la șoareci, transformă indivizii timizi în șoareci alfa, care aproape întotdeauna au dominat în întâlnirile sociale agresive, relatează theguardian.com.
În unele cazuri, ascensiunea socială a șoarecilor subordonați a crescut după intervenția oamenilor de știință, sugerând că este posibil să se obțină "statutul alfa" doar prin adoptarea unei atitudini mentale adecvate. Sau, cum ar spune Donald Trump: "Toată viața mea am câștigat. Aproape niciodată nu am pierdut".
Prof. Hailan Hu, neurolog de la Universitatea Zhejiang din Hangzhou, China, care a condus studiul a declarat: "Putem stimula această regiune a creierului şi putem să facem ca şoarecii să urce pe scara socială."
E deja cunoscut că regiunea creierului, numită cortexul prefrontal medial dorsal (dmPFC), se activează în timpul interacțiunilor sociale care implică decizii cu privire la a fi asertivi sau supuși altora. Imagistica cerebrală singură nu a putut determina dacă circuitul controla modul în care oamenii se comportă.
Cele mai recente descoperiri răspund la întrebare, arătând că, atunci când circuitul este pornit artificial, șoarecii de clasă inferioară sunt imediat încurajați. "Nu este vorba de agresivitate în sine", a spus Hu. "Își sporesc perseverența, motivațiile, fermitatea"
Șoarecii se organizează, în general, în ierarhii sociale stabile, care minimizează conflictul dintre coechipieri. Deci, oamenii de știință au așezat animale de diferite grade unul împotriva celuilalt într-o serie de teste pentru a evalua dominația.
Autorii observă că circuitele similare există în creierul uman și, deși propriile noastre ierarhii sociale sunt mai puțin rigide, ei susțin că pot fi în joc mecanisme similare. Constatările ar putea avea aplicații în înțelegerea unei varietăți de afecțiuni psihiatrice în care oamenii manifestă comportamente mult prea dominante sau sunt demotivaţi pentru a concura în societate.
Ivan de Araujo, cercetător de psihiatrie de la Școala de Medicină a Universității Yale, e de acord că rezultatele ar putea fi relevante pentru oameni.
" Deoarece fiecare zonă a creierului investigat are un omolog primat direct, studiul prezent deschide noi oportunități pentru înțelegerea implicării regiunilor creierului legate de planificare și luarea deciziilor în stabilirea ierarhiilor sociale ".
Dacă "efectul câștigătorului" s-ar aplica la om, ar arăta că experiența succesului într-o zonă a vieții ar putea contribui la construirea încrederii într-o altă zonă. "Și vă puteți imagina că sportivii, înaintea unui joc foarte serios, ar putea juca un joc video pentru ca experiența câștigătorului să le sporească încrederea", a spus Hu.
Studiul, publicat în revista Science, a folosit o tehnică numită optogenetică, pentru a identifica și, în cele din urmă, a prelua controlul asupra circuitelor neuronale implicate în comportamentul social dominant.
Şoarecii au fost modificaţi genetic, astfel încât grupul ţintă de neuroni să fie sensibil la lumină, ceea ce înseamnă că oamenii de ştiinţă au putut porni şi opri circuitul la comandă, cu ajutorului unui laser proiectat în creierul şoarecelui.
În ultimii ani, optogenetica a deschis o fereastră în circuitele cerebrale implicate într-o gamă largă de comportamente, de la atașamentul romantic la instinctul ucigaș al prădătorilor.
