Majoritatea pacienților privați de medicamente antidurere sunt din țările cu venit mic sau mediu. Acești pacienți primesc sub 4% din cele 299 de tone de morfină distribuite. Inegalitățile privitoare la accesul la aceste medicamente pentru îngrijiri paliative reprezintă una din nedreptățile cele mai mari, subliniază Felicia Knaul, profesoară la Universitatea din Miami, după publicarea unui studiu referitor la acest fenomen în The Lancet, scrie L’Express.
Potrivit acestui studiu, anual, 25 de milioane de persoane, din care 2,5 milioane de copii, ajung la capătul vieții, în suferințe, care ar putea fi calmate cu ajutorul morfinei.
Felicia Knaul atrage atenția că zeci de milioane de adulți și copii trăiesc și mor în suferințe groaznice și evitabile.
Specialiștii evidențiază, pe de o parte, lipsa opioidelor contra durerii în țările sărace, iar, pe de altă parte, abuzul de aceste substanțe în țările bogate. Astfel, în America de Nord, se observă o creștere a numărului persoanelor care devin dependente de unele medicamente antidurere.
Potrivit autorilor studiului, politicile globale, mai echilibrate pot îmbunătăți accesul la analgezice opioide în scop medical. Exemplul mai multor țări, printre care Austria, Germania, Elveția, Regatul Unit, sau Uganda, ca și statul Kerala din India, arată că se poate extinde accesul la aceste substanțe în scop medical, fără riscul folosirii acestora în scop non medical. Autorii studiului estimează că morfina sau alte tratamente echivalente pentru țările sărace ar costa aproximativ 145 de milioane de dolari, anual, (122 de milioane de euro), dacă se aplică tarifele mici de care beneficiază țările bogate.
Nu trebuie să lăsăm ca opiofobia să ducă la privarea pacienților din țările sărace de aceste medicamente mai ieftine, dar esențiale pentru cei care agonizează, luptându-se cu boli grave, cum sunt cancerul, SIDA, insistă prof. Knaul.
