O persoană condamnată, cum este liderul PSD, Liviu Dragnea, ar putea face totuşi din Guvern, respectiv ar putea fi numită prim-ministru, arată motivarea CCR la sesizarea Avocatului Poporului privind articolul 2 din Legea 90/2001, care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.
Pentru ca o persoană care a suferit condamnări să poată face parte din Guvern trebuie să intre sub incidența sau să fie beneficiara unei legi de dezincriminare sau de amnistie, să fi fost reabilitată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, sau când condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.
"Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma 'nu au suferit condamnări penale' încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei 'nu au suferit condamnări penale' din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției", se arată în motivarea CCR, citată de agerpres.ro.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. Judecătoarea Livia Stanciu a avut opinie concurentă, iar judecătorii Valer Dorneanu, Marian Enache şi Simona-Maya Teodoroiu au făcut opinie separată.
Judecătorii CCR au respins pe 4 mai ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul 2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Executivului
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului", se arată într-un comunicat al CCR.
La începutul acestui an, legea graţierii şi amnistierii, prin care se urmărea decongestionarea puşcăriilor supraaglomerate şi evitarea amendării României de forurile internaţionale, a provocat un adevarat scandal, fiind considerată o lege cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea. Unii dintre comentatorii politici se intrebau atunci cum va ajuta această lege la eliberarea puşcăriilor dacă erau amnistiaţi şi cei condamnaţi cu suspendare, cum este Liviu Dragnea, în dosarul Referendumul.
În final, legea adoptată de Parlament prevede numai graţierea unor pedepse, nu şi amnistia, iar cei condamnaţi pentru corupţie nu sunt incluşi, aşa cum s-a propus iniţial.
