Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, a sesizat vineri Curtea Constituţională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanţei de Urgenţă 13/2017, privind modificarea Codurilor penale, ocazie cu care a descoperit mai multe hibe ale acestui act normativ. Una dintre ele arată că urgenţa invocată de Guvern pentru aplicarea unei directive europene nu era deloc urgentă, termenul de implementare a acesteia fiind 1 aprilie 2018.
"În legătură cu criticile de neconstituționalitate, menționez doar câteva dintre ele. Am reținut o primă critică ce vizează elemente extrinseci Ordonanței de Urgență. Ea se referă la neîndeplinirirea cerințelor referitoare la existența urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de ordonanțe de urgență. Spre pildă, Guvernul menționează în nota de fundamentare ca unul dintre motive faptul că este necesară implementarea unei directive a Uniunii Europene. Verificând acea directivă, am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018, prin urmare este un termen suficient de lung pentru a putea fi dezbătută această chestiune în cadrul Parlamentului, pe baza unui proiect de lege. Deci nu se justifică adoptarea ordonanței de urgență", precizează vineri Avocatul Apoporului într-un comunicat.
Avocatul Poporului adaugă că există cel puțin două proiecte de lege în dezbaterea Parlamentului, astfel încât nici aceste aspecte invocate în nota de fundamentare nu justifică existența unei urgențe și a caracterului excepțional care să permită adoptarea ordonanței de urgență.
În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, Avocatul Poporului arată că în ordonanța de urgență, deşi s-a ţinut cont de observaţiile CCR, se face trimitere și la vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci se spune că ori prejudiciul este mai mare de 200 000 de lei, ori se aduce o asemenea vătămare,
Numai că, atrage atenţia Avocatul Poporului, Guvernul nu definește în ordonanţă ce înseamnă această vătămare gravă. "Prin urmare, apare încă un element de imprevizibilitate, de incertitudine care este contrar cerințelor constituționale în materie și cu atât mai mult în materie de legiferare penală", subliniază Avocatul Poporului.
Instituţia atrage atenţia, totodată, asupra definiţiei abuzului în serviciu, o definiţie limitativă, care scoate de sub incidența legii penale aproape întreaga activitate a administrației din România.
"Un alt element vizează faptul că în O.U.G. se spune că suntem în prezența abuzului în serviciu doar în situația în care avem de-a face cu încălcarea legii stricto sensu, respectiv lege sau ordonanță de urgență. Ori, din diverse decizii ale Curții Constituționale reiese în mod clar că trebuie avută în vedere accepțiunea largă, lato sensu a noțiunii de lege. Așadar, în opinia noastră, trebuie avute în vedere și acele încălcări ale dispozițiilor unor hotărâri de guvern, ale unor ordine ale miniștrilor, ale unor hotărâri ale Consiliilor Județene, ale unor hotărâri ale Consiliilor Municipale, Locale care reprezintă acte normative, în sensul larg al noțiunii de lege. A limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii, ordonanțelor, ordonanțelor de urgență și a nu avea în vedere celelalte acte normative înseamnă a scoate de sub incidența legii penale aproape întreaga activitate în materie a administrației din România", explică Avocatul Poporului
Conform sursei citate, Guvernul face trimitere numai la actele administrative individuale și exceptează de la abuzul în serviciu adoptarea legilor și, în general, a actelor normative. "Referitor la răspunderea penală, la legislația penală, jurisprudența Curții Constituționale este iarăși foarte clară și anume se precizează într-o decizie destul de recentă că nu se poate face nicio discriminare între acele demersuri care vizează acte administrative individuale și respectiv actele normative. Deci este un alt motiv care, în opinia noastră, ar atrage neconstituționalitatea ordonanței", mai precizează Avocatul Poporului.
