De la începutul crizei coronavirusului, pentru că nu au respectat restricțiile, peste 300.000 de români au fost amendați. În orice cultură, a încălca normele este, pentru unii, un semn de putere, spune Mirel Bănică, cercetător în domeniul antropologiei. Oare cum se vor comporta românii odată cu expirarea stării de urgență și relaxarea restricțiilor?
De vineri, 15 mai, vor fi relaxate restricțiile de circulație impuse prin ordonanțele militare în perioada stării de urgență.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a avertizat că, dacă reapar focare de coronavirus, libertatea de mișcare ar putea fi din nou limitată în acele zone.
Pe de altă parte, normele care definesc starea de alertă, pe care Guvernul vrea să o instituie de vineri, abia au ajuns în Parlament.
Oficialii admit că vreo câteva zile va trebui să ne bazăm pe responsabilitatea cetățenilor. Declarația pe propria răspundere nu va mai fi necesară în localitate, dar în afara localității autoritățile încă nu s-au hotărât dacă avem sau nu nevoie de acel document.
De la începutul stării de urgență, pentru că au încălcat restricțiile, peste 300.000 de români au fost amendați.
Între timp actele normative care prevedeau amenzile au fost declarate neconstituționale de CCR. Oare cum se vor comporta românii începând de vineri?
Dacă vrem ca regulile să fie respectate, normele trebuie să fie foarte clare, bine delimitate și mai mult decât atât, să nu se schimbe de la o zi la alta, spune Mirel Bănică, cercetător în domeniul antropologiei, intervievat de RFI România.
El avertizează că, în orice cultură, a încălca normele este, pentru unii, un semn de putere. În plus, spune Mirel Bănică, românii au un anumit grad de nebunie și de ignorare a morții. “Miorița chiar a lăsat urme.”
Foarte mulți oameni neagă existența acestui virus. Unii nici nu vor să vorbească despre el. Alții se alimentează cu fake news și refuză să facă o minimă cercetare. Ce stă la baza acestui tip de comportament?
”În primul rând e un inamic nevăzut. Este perversitatea acestei boli. Poți fi infectat și poți fi bine mersi pe picioare, să nu se întâmple nimic. Sau poți fi foarte bolnav. Cred că este vorba și de modul în care noi, ca români, ne raportăm la moarte și la suferință. Este unul foarte special. Lucrurile se leagă. Tocmai ce sărbătorim 75 de ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial. Acum câțiva ani am găsit într-o bibliotecă occidentală, într-un volum consacrat celui de-al doilea război mondial, o fotografie care m-a impresionat foarte mult. Un grup de ostași români pe câmpul de bătălie de la Stalingrad dansau o horă printre gloanțe. Asta înseamnă un anumit grad de nebunie și de ignorare a morții. Cred că noi, ca români, avem un raport special cu moartea. Poate suna destul de ciudat și de paradoxal pentru unii, dar sunt convins că Miorița chiar a lăsat urme. Despre fake news-urile despre care vorbeați, fie că sunt legate de coronavirus sau de alte subiecte, pentru mine sunt o formă a culturii populare. Este vocea șanțului de altădată, cum se spunea la țară, în mediile rurale. Oamenii au nevoie să schimbe informații neoficiale, să se sperie unii pe alții, să își conformeze anumite temeri sau certitudini. Nu cred că vom scăpa foarte ușor de acest fenomen”, a spus antropologul Mirel Bănică.
INTERVIUL POATE FI ASCULTAT AICI, unde găsiți și articolul integral.
