Drumul românilor spre libertate a trecut și prin Ungaria: 1988-89, anii de vârf ai migrației ilegale

09 Ian 2021 | scris de Istvan Deak
Drumul românilor spre libertate a trecut și prin Ungaria: 1988-89, anii de vârf ai migrației ilegale

La 1 ianuarie 1988, Ungaria a decis să deschidă granițele pentru cetățenii săi. Ei puteau călători spre Vest, ceea ce la acea vreme era un vis pentru cetățenii din România, Cehoslovacia, Polonia sau RDG. În special, pentru populația din județele de frontieră și pentru etnicii maghiari din România, Ungaria a fost mereu o destinație de emigrare ilegală sau cel puțin de tranzit spre Vest.

Însă Ungaria nu i-a primit cu brațele deschise. În ciuda insistențelor ONU, a Comisiei de la Helsinki, a Crucii Roșii și a numeroase organizații religioase și non-guvernamentale, Ungaria a ratificat și în 1983 și în 1987 acordurile cu Ceaușescu pentru returnarea tuturor cetățenilor români ajunși ilegal în Ungaria.

În 1988, atitudinea autorităților de la Budapesta s-a schimbat, însă în zona de frontieră, soarta refugiaților români depindea de starea de moment a unui grănicer sau a superiorului său. Ultimii doi ani ai epocii Ceaușescu au adus pe lângă foame și frig, și un val de emigrație fără precedent.

Granița de Vest cu Ungaria era asediată de românii sătui de comunism la fel de puternic ca cea cu Iugoslavia. Cei mai mulți erau într-adevăr etnici maghiari. Rata de returnare la frontiera ungară în prima jumătate a anului 1988 a fost de aproape 35%, așa cum reiese din arhivele Securității ungare, consultate de cercetătorii Bela Revesz și Judit Toth și publicate în 2008 în cartea “Afară din România. Motive și metode așa cum reies din arhivele securitatii statului 1987-1989” 

Conform unei statistici publicate la paginile 101-103 a cărtii amintite, în primele șase luni ale anului 1988, un număr de 1683 de persoane au fost înregistrate pe teritoriul Ungariei ca urmare a trecerii frauduloase a frontierei dinspre România. 1394 s-au declarat etnici maghiari, 55 etnici germani și 234 etnici români.

Nu de puține ori, românii care puteau lega câteva cuvinte în maghiară se declarau etnici maghiari în speranța că nu vor fi returnați. Din totalul de 1683 de persoane, 592 au fost returnate. La acestea se adaugă și cei prinși în zona de frontieră de grănicerii români și cei care au reușit să ajungă în Ungaria și să nu fie depistați sau cei care au reușit să treacă atât granița româno-ungară, cât și cea ungaro-austriacă fără să fie depistați și care evident nu apar în nicio statistică.

Frontiera a fost luată cu asalt din iulie când au sosit 1090 de frontieriști din România. S-au adăugat 1391 în august, 2008 în septembrie, 1736 în octombrie, 1003 în noiembrie și 832 în decembrie.

Totalul frontieriștilor declarat oficial de autoritățile ungare la finalul anului 1988, ca aflându-se pe teritoriul său, a fost de 15.400 de persoane. Dintre acestea 1357 s-au declarat etnici români, 706 etnici germani și restul maghiari. În anul 1988 au fost returnate în total 1652 de persoane, dintre care 950 etnici maghiari, 67 etnici germani, 564 etnici români și 71 de persoane cu altă cetățenie.

Din totalul persoanelor aflate în Ungaria, în cursul anului 1988 s-a permis plecarea legală într-o țară din vest a 740 de persoane (235 etnici magiari, 338 de etnici germani și 167 de români).

Lunile de iarnă au diminuat fluxul de frontieriști, dar chiar și așa în ianuarie 1989 au ajuns cu succes 520 de persoane din România, 444 în februarie, 560 în martie, 986 în aprilie, 1093 în mai, 844 în iunie, 1315 în iulie și 2618 în septembrie.

Numărul frontieriștilor români care au trecut ilegal granița cu Ungaria, în perioada ianuarie 1988- septembrie 1989 atinsese 26.132.

Frontiera a devenit aproape imposibil de păzit pentru grănicerii români în perioada septembrie-decembrie 1989, când aproape 10.000 de oameni au fugit în Ungaria, printre ei și mult îndrăgita gimnastă Nadia Comăneci.

Numărul frontieriștilor ajunși în Ungaria în perioada ianuarie 1988-decembrie 1989 atinsese oficial 34.275. Presa ungară vorbea la acea vreme însă de cifre neoficiale de peste 50.000.

Aproape 2500 au fost returnați, puțin peste 3000 au ajuns legal într-o țară din vest și aproape 2800 au fost prinși în timp ce încercau să treacă fraudulos granița în Austria sau Iugoslavia. În cazul acestora persista riscul de a fi trimiși înapoi în România.

Motivele pentru care riscai returnarea

Cercetătorii au găsit în arhive și două rapoarte din mai și iulie 1988 cu un set de recomandări pentru grănicerii ungari, elaborat de Ministerul de Interne din Ungaria privind criteriile pentru returnarea frontieriștilor din România.

Practic, la interogatoriul preliminar, orice răspuns afirmativ la următoarele întrebări putea duce la scene de coșmar la întoarcerea în România.

“Destinația finală a migrantului este o țară din vest și nu Ungaria? Este anchetat penal? Este minor? Este alcoolic? Fuge de datorii la stat? Este cerșetor sau persoană fără adăpost? Este presupus agent, spion sau angajat al serviciilor secrete? Fuge de probleme familiale? Nu este etnic maghiar și nu are nicio cunoștiință personală sau familială în Ungaria? Fuge din alte motive neîntemeiate- cum ar fi lipsa locului de muncă, îmbunătățirea nivelului de trai, rațiuni pur economice?”

Merită menționat și faptul că autoritățile socialiste din Ungaria, asemenea celor din România, aveau tendința de a raporta în minus, tocmai pentru a nu crea senzația că este o fisură îngrijorătoare în sistem care scapă de sub control.

De multe ori, în cazul în care erau prinși pe fâșie sau în zona de frontieră ungară, aceștia erau returnați direct fără prea multă tevatură, în special în perioada 1988-1989, pentru a evita formalitățile legale care ar fi dus la noi critici la adresa Ungariei din partea organizațiilor internaționale.

Astfel numărul celor returnați este în realitate mai mare decât cel declarat oficial. În absența unui raport oficial, grănicerii români îi aplicau o corecție fizică memorabilă și de multe ori îi dădeau drumul pentru a evita noi anchete privind modul în care a reușit să penetreze zona păzită de ei, dar și fiindcă închisorile și instanțele erau deja supraîncărcate. 

Mai multe detalii despre fenomenul frontierist din Romania- AICI

Alte stiri din Frontieriștii

Ultima oră