Apelurile lansate în cadrul campaniei de presă ”Frontieriștii”, de la site-ul miscareaderezistenta.ro, încă de la debutul acesteia, în martie 2016, își găsesc ecou la început de 2019, o instituție publică făcând, la rândul său, apel la strângerea de informații relevante referitoare la fenomenul frontierist din timpul perioadei comuniste.
Site-ul miscareaderezistenta.ro a publicat, și continuă să publice, zeci de articole despre fenomenul frontierist din România comunistă, fenomen care a marcat perioada 1948-1989 și destinele a sute de mii de români, dar și cetățeni ai altor state comuniste care și-au încercat norocul la granițele țării noastre.
Am prezentat, la miscareaderezistenta.ro, cazuri și documente în premieră națională: crime, dispariții, abuzuri la frontierele României comuniste, dar și cazuri de tentativă de trecere sau trecere ilegală, încercând să punem la locul lor piesele unui puzzle care așteaptă de 30 de ani să fie rezolvat.
Căci România, la aproape 30 de ani de la Revoluția din 1989, nu cunoaște dimensiunile acestei tragedii naționale despre ai cărei protagoniști ori se vorbea în șoaptă în anii comunismului, ori nu se știa nimic.
Nicio autoritate a statului român nu s-a interesat până acum cu adevărat despre câți români au murit în încercarea lor de a fugi din țară, despre câți români au fost dați dispăruți, despre câți români au fost aruncați în închisori o dată sau de mai multe ori pentru tentative de trecere ilegală a frontierei (TFF, cum erau denumite aceste treceri în documentele Securității statului), despre câți români au suferit abuzuri din partea grănicerilor și comandanților lor, despre câți au reușit să treacă granițele și să primească azil politic în Occident.
Până la această oră NU există cifre oficiale, clare, realiste, legate de acest adevărat fenomen de masă care a caracterizat întreaga perioadă comunistă.
Doi jurnaliști de la site-ul miscareaderezistenta.ro, Marina Constantinoiu și Istvan Deak, au demarat în martie 2016 o campanie de presă dedicată acestui fenomen, pe care o puteți consulta AICI.
Rezultatele investigațiilor lor și mărturiile adunate în această campanie de presă au primit două premii internaționale de presă și au fost prezentate la diverse conferințe și de diverse publicații străine.
Patru evenimente mari, două, internaționale, organizate special pentru prezentarea campaniei, unul la Viena și altul la Ljubljana, precum și prezentarea campaniei la conferințele anuale ale European Network Remembrance and Solidarity (ENRS), organizație a specialiștilor din domeniul istoriei din Europa, la Bruxelles și București, au reprezentat momente de mare importanță în popularizarea unui subiect care, până în prezent, la nivel oficial în țara noastră a rămas tabu.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunță, joi, într-un comunicat, că face un pas important în deschiderea acestui dosar dureros pentru România.
IICCMER face un apel public pentru strângerea de informații relevante privind încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale în cazul tentativelor de trecere a frontierei în perioada 1947-1989.
”Informațiile astfel colectate urmează să fie sortate, verificate, coroborate cu altele, obținute prin cercetarea proprie a IICCMER, și organizate în vederea sesizării organelor judiciare”, se arată în comunicatul IICCMER, cu referire la demersuri ulterioare în justiție, ceea ce ar constitui o premieră.
”Dincolo de dimensiunea penală, niciodată prea târziu de aplicat, memoria are și un rol pedagogic, niciodată epuizat. Mai ales pentru cei născuți după 1989, obișnuiți să călătorească oriunde și oricând, este crucială cunoașterea mai adâncă a unei perioade în care erai oprit cu forța să părăsești paradisul dictaturii proletariatului”, se mai arată în acest comunicat.
Pentru Marina Constantinoiu, jurnalistă care se ocupă cu strângerea de informații și mărturii despre acest fenomen din primăvara anului 2005, este a treia campanie de presă pe această temă pe care o coordonează. Primele două, una în 2005 și alta în 2009, au fost date publicității de cotidianul Jurnalul național, unde Marina Constantinoiu era redactor-șef.
Prima campanie de presă, din 2005 (”Cauza morții: libertatea; ”Cazanele morții”), a stârnit o reacție din partea institutului care, la vremea respectivă, era un precusor al actualului IICCMER, și anume Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc (INMER), care, printr-o scrisoare oficială, își prezența susținerea față de campania demarată de Jurnalul național și intenția de a se implica direct în aceasta.
Mare parte din campania de presă din 2005 a fost preluată în lucrarea ”Frontieriștii. Istoria recentă în mass-media”, a jurnalistei Brîndușa Armanca.
La vremea respectivă a fost dată publicității scrisoarea din partea INMER și a fost lansat un apel comun adresat martorilor și urmașilor lor. Din varii motive, demersul oficial s-a rezumat la acea susținere publică. Niciun pas în vederea asumării oficiale de către statul român a acestui fenomen nu s-a făcut până în prezent.
Fenomenul a fost pomenit în câteva paragrafe din Raportul prezidențial privind crimele comunismului și comunismul în România, din mandatul președintelui Traian Băsescu, dar membrii comisiei prezidențiale care au realizat raportul au recunoscut, chiar în paginile acestuia, că nu au avut acces la documentele relevante pentru acest subiect.
Documentele pe baza cărora au fost scrise articolele din actuala campanie de presă de la miscareaderezistenta.ro provin, în premieră, din arhivele fostei Securități est-germane STASI, dar și din arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS).
Tot în premieră, în cadrul acestei campanii, sunt prezentate cazuri concrete de cetățeni străini din state comuniste care, în special în anii 70-80, au venit în România cu scopul de a-i trece ilegal granițele, în speranța de a ajunge mai departe, în Occident.
Vorbim despre sute de est-germani, cehoslovaci, polonezi și alți cetățeni din foste state comuniste, dintre care unii și-au pierdut și viața și mulți au fost reținuți de autoritățile române și returnați țărilor lor.
CREDIT FOTO: Bogdan Constantinoiu
