Mii de cetăţeni ai Republicii Democrate Germane (RDG) şi-au căutat şansa de a scăpa de comunism la graniţele altor state, inclusiv România. În anii 60-70-80, numeroşi frontierişti est-germani au încercat să fugă din Germania de Est în Germania de Vest nu pe la graniţa germano-germană, ci prin alte ţări. Una dintre variante a fost Cehoslovacia, dar sute dintre ei au fost opriţi în demersul lor disperat de zeloşii grăniceri ai Cortinei de Fier.
De altfel, sute de est-germani au încercat să fugă prin România, şi doar puţin peste 250 au reuşit, majoritatea fiind reţinuţi de grănicerii români, şi unii dintre ei pierzându-şi viaţa sau fiind ucişi.
La mijlocul lunii mai a avut loc o premieră în justiția din Cehia. Avocatul Lubomir Muller a obținut reabilitatea unui frontierist est-german în fața instanței din Ceske Budejovice. “Este prima decizie pe actualul teritoriu al Cehiei, în care un frontierist din RDG, care a încercat să fugă prin Cehoslovacia, este reabilitat în fața unei instanțe. Un astfel de caz nu a existat până acum”, a declarat Muller, pentru postul naţional de radio din Cehia, radio.cz.
A devenit o ambiție personală și profesională a avocatului ceh de a reprezenta foști frontieriști est-germani în fața instanțelor din Cehia.
În 1976, frontieristul Dieter Kolbe a petrecut 13 zile într-o închisoare din Cehoslovacia, înainte de a fi extrădat și condamnat la 2 ani de închisoare în RDG pentru tentativa de părăsire ilegală a statului.
Judecătoarea Irena Ticha a stabilit că reținerea și încarcerarea lui Kolbe în Cehoslovacia au fost ilegale. “Consider că este foarte important că o instanță a urmat scopul legii reabilitării penale. Ea a constatat că motivele pentru reținerea și pedepsirea persoanelor de la acea vreme nu au fost în concordanță cu principiile statului de drept democratic”, a subliniat Miroslav Lehky, reprezentantul Platformei Memorie și Conștiință Europeană, care a urmărit și susținut acest caz.
Dieter Kolbe (acum în vârstă de 78 de ani) trăia la acea vreme în Dresda. El a depus în mod repetat solicitarea de a se muta definitiv în Republica Federală Germană (RFG), acolo unde traiau surorile sale.
Solicitarea sa a fost respinsă de fiecare dată. La 5 octombrie 1976, el a încercat să treacă granița în Austria, via Cehoslovacia.
Se afla într-un tren pe ruta Ceske Budejevice- Horni Dvoriste (localitate de frontieră), când a fost legitimat de o patrulă de frontieră, ai cărei membri erau îmbrăcaţi în civil.
A fost reținut imediat ce în rucsacul său s-au găsit o hartă detaliată a zonei din jurul lacului Lipno și un binoclu. Nu este un caz nici pe departe singular. De altfel, acelaşi lucru se întâmpla şi pe teritoriul României, în apropierea zonelor de graniţă, când persoane care nu erau cunoscute ca fiind de-ale locului erau controlate şi percheziţionate şi de multe ori reţinute sub suspiciunea de pregătire a unei tentative de trecere frauduloasă a frontierei, pentru simplul fapt că aveau asupra lor obiecte care păreau a face parte din „arsenalul frontieriştilor”: hartă, binoclu, cască pentru înot etc.
“Sute de foști cetățeni RDG au încercat să ajungă în Vest prin intermediul rutei aparent mai ușoare prin Cehoslovacia. Problema era că acești oameni au fost încarcerați aici fără să existe o hotărâre judecătorească”, a adăugat avocatul.
El susține că instanța a amendat acum tocmai această discrepanță. El se declară extrem de mulțumit de decizia instanței, tocmai fiindcă nu există o limită de timp pentru a aplica retroactiv această decizia. De aceea, el este convins că vor urma noi decizii similare, care vor ajuta la prelucrarea nedreptății comuniste.
“Avem dosare similare pe rolul mai multor instanțe. Șase cazuri sunt în Cheb, trei în Domazlice, iar câte unul în Karlovy Vary, Breclav și Prachatice. Despăgubirea pe care urmează să o primească Dieter Kolbe este una insignifiantă. 2 euro pentru fiecare zi de arest (26 de euro în total). Important pentru clientul meu, care nu s-a aflat în sala de judecată, a fost în primul rând reabilitarea sa morală”, a încheiat Muller. Un lucru dorit, de altfel, şi de miile de frontierişti români care în anii comunismului au avut de suferit, fiind reţinuţi, bătuţi, încarceraţi, unii chiar mutilaţi pe viaţă, din cauza dorinţei lor de a trăi în afara „ţarcului” numit România comunistă.
Cortina de Fier, care a împărţit Europa, a însemnat moarte în multe dintre statele comuniste. Liberta circulaţie a oamenilor, în comunism, era doar un vis, iar crimele comise la graniţe s-au înregistrat în mai multe ţări, nu doar în România.
Informaţia privind reabilitarea frontieristului est-german în Cehia, deosebit de importantă în contextul fenomenului frontierist din perioada comunistă, care a vizat statele comuniste din Europa de Est şi, implicit, prin consecinţe, alte state din Europa şi de pe alte continente - ţări de tranzit pentru frontierişti sau ţări destinaţie finală - se adaugă celei venite în urmă cu un an dintr-un alt stat fost comunist, Slovacia.
În aprilie 2017 aflam că Hartmut Tautz (est-german, decedat în tentativa de trecere a graniţei cehoslovaco-austriece) devenea prima victimă a fostei graniţe comuniste denumite Cortina de Fier care este reabilitată şi exonerată de delictul de trecere frauduloasă a frontierei, iar familia sa va primi compensaţii pentru pierderea suferită.
Verdictul, o premieră, pronunţat la 13 martie 2017 de Curtea Districtului Bratislava I, afirmă clar că moartea lui Hartmut Tautz în tentativa sa de fugă din Germania Democrată şi Cehoslovacia, în comunism, A FOST O CRIMĂ.
CREDIT FOTO: arhiva postului naţional de radio ceh radio.cz
