Pentru majoritatea țărilor membre ale NATO, după două luni de lupte în privința desemnării viitorului secretar-general al alianței, a sosit momentul ca Klaus Iohannis să se retragă din cursă, comentează Politico, semnalând că asupra președintelui României presiunea pentru a face acest gest este în creștere.
Aflați în culisele negocierilor, un număr de oficiali și diplomați ai UE cred că jocul lui Iohannis este pe un termen mai lung și că își folosește candidatura la președinția NATO pentru a se poziționa mai favorabil pentru un alt rol de top în cadrul UE.
De la anunțarea candidaturii sale în luna martie, Iohannis a reușit să obțină sprijinul doar a unei singure țări din grupul celor 32 de membre ale NATO. Și aceasta este Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că va renunța la anumite operațiuni NATO. Slovacia rămâne indecisă, dar celelalte 29 de țări și-au indicat un favorit clar: prim-ministrul olandez Mark Rutte.
Cu toate acestea, sprijinul nu este suficient pentru desemnarea lui Rutte, deoarece olandezul are nevoie de votul fiecărei țări din alianță pentru a-l succeda pe Jens Stoltenberg, care urmează să demisioneze din funcție la începutul lunii octombrie.
Temerea este că dacă Iohannis nu se retrage curând, numirea unui nou secretar general al NATO riscă să devină o componentă a negocierilor de culise pentru ocuparea funcțiilor de top din UE, după alegerile europene din 6-9 iunie.
În joc vor fi președințiile Comisiei Europene și Consiliului European, precum și rolul de șef al diplomației UE, toate cele 27 de țări căutând să obțină portofoliile Comisiei pe care le doresc.
Acum și postul de conducere al NATO face parte din pachet.
”Pentru prima dată, președinția NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este,” a declarat pentru Politico un oficial al UE, sub anonimat, care, ca și alții citați, nu se poate exprima public despre acest subiect.
Împărțirea funcțiilor de vârf la nivelul UE este întotdeauna un puzzle complicat, ținând cont de echilibrul între afiliațiile politice, geografie și gen.
Chiar dacă Rutte obține funcția de șef al NATO înainte ca liderii UE să ia în discuție ocuparea funcțiilor de top de la nivelul UE, negocierile ce vor urma trebuie să țină cont de faptul că postul a fost câștigat un bărbat liberal olandez, afirmă doi diplomați ai UE.
Biroul de presă al lui Iohannis a respins afirmațiile că asupra președintelui român s-ar exercita presiuni pentru a se retrage din cursă.
”Nu există nicio astfel de presiune privind retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale," a comentat biroul de presă al lui Iohannis, într-un răspuns oferit Politico.
Politico consemnează că Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații cheie să renunțe la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de Summit-ul NATO de la Washington, au declarat doi oficiali europeni de rang înalt, sub anonimat.
La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit cu președintele american Joe Biden, care deja și-a manifestat susținerea pentru Rutte, la Casa Albă.
Ieșirea din cursă înaintea discuțiilor privind ocuparea funcțiilor de conducere de la nivelul Uniunii Europene și înaintea summitului NATO îi va aduce lui Iohannis bunăvoință din partea aliaților occidentali, pe care ar putea-o valorifica în propriul beneficiu.
Totuși, susținătorii lui Iohannis insistă că faptul că el candidează pentru șefia NATO nu doar pentru a obține un loc de muncă în UE, ci pentru că el ”crede ferm în necesitatea unei voci est-europene în această funcție foarte importantă pentru NATO în acest moment”.
La Bruxelles există deja mai multe scenarii în ceea ce-l privește pe Iohannis. Unul dintre ele, foarte puțin probabil, îl menționează ca o alternativă a Ursulei von der Leyen, care este principala favorită, în cazul în care aceasta nu obține un al doilea mandat ca Președinte al Comisiei Europene.
Între argumentele care susține acest scenariu se menționează că președintele român provine din Partidul Popular European (PPE), cel mai puternic grup politic din UE, la fel ca și von der Leyen, și că Iohannis este, de asemenea, vorbitor de germană, cu peste 10 ani de experiență ca șef de stat.
România este, de asemenea, un exemplu în UE în ceea ce privește respingerea influenței rusești, sprijinirea Ucrainei și integrarea în UE, de exemplu, prin aderarea formală la zona Schengen fără vize.
Un alt post despre care la Bruxelles se discută despre Iohannis este cel de Comisar European pentru Apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi benefic ca acest portofoliu, care în prezent nu există, dar pe care dorește să îl creeze, să fie ocupat de cineva din Europa de Est.
Cel mai vehiculat nume pentru ocuparea acestui portofoliu este în prezent ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, dar ținând cont de surprizele care se pot produce în timpul negocierilor pentru funcții, Iohannis are încă șanse să îi revină lui, au comentat alți doi doi oficiali ai UE, citați de Politico.
