NATO a salutat luni ceea ce a considerat că sunt „pași importanți” ai Suediei pentru a răspunde obiecțiilor Turciei care suspendă cererea sa de aderare la alianța militară, anunță The National.
Secretarul general Jens Stoltenberg a spus că legi mai stricte împotriva terorismului și un indiciu că embargoul asupra armelor împotriva Turciei ar putea fi ridicat sunt semne că Suedia este dispusă să își asume responsabilitățile aderării la NATO.
Dl Stoltenberg a spus că lucrează pentru a găsi un consens între Turcia, Suedia și colegul candidat Finlanda cât mai curând posibil, dar nu va fi determinat dacă acest lucru s-ar putea întâmpla înainte de un summit de la sfârșitul lunii iunie la Madrid.
Turcia are „îngrijorări legitime” cu privire la noile aderări la NATO
Cele două țări nordice au solicitat să adere la NATO luna trecută, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a transmis un fior de frică peste Marea Baltică.
Prim-ministrul suedez Magdalena Andersson, care l-a întâlnit luni pe domnul Stoltenberg la retragerea sa de vară, a declarat că ia în serios preocupările Turciei cu privire la terorism.
Acestea se referă în principal la ceea ce Turcia vede ca atitudinea blândă a Suediei și Finlandei față de PKK, un grup kurd desemnat terorist de Uniunea Europeană, și ceea ce spune că sunt restricții inechitabile la exportul de arme.
O agenție guvernamentală suedeză a decis în 2019 să retragă toate licențele pentru exportul de arme către Turcia din cauza ofensivei din nordul Siriei ordonată în acel an de președintele Recep Tayyip Erdogan.
Însă ministrul suedez de externe Ann Linde le-a spus parlamentarilor săptămâna trecută că aderarea la NATO „poate schimba și condițiile pentru exportul de echipamente de apărare”, fără a se referi în mod direct la Turcia.
Luni, doamna Andersson a declarat că Suedia și-a subliniat, de asemenea, angajamentul de a lupta împotriva terorismului și că o legislație mai dură pe această temă va intra în curând în vigoare.
„Aceștia sunt doi pași importanți pentru a aborda preocupările exprimate de Turcia”, a spus dl Stoltenberg, care a încercat să ajungă la un compromis și s-a străduit să nu respingă obiecțiile Ankarei, în ciuda sprijinului său pentru Suedia și Finlanda.
El a spus că abordarea preocupărilor Turciei face parte din asumarea obligațiilor viitoarei aderări la NATO, care garantează că aliații vor veni în ajutorul oricărui membru atacat.
„Prin aderarea la NATO, Suedia va obține garanțiile de securitate oficializate, ale tratatului”, a spus el. „În același timp, Suedia își va asuma, așa cum toți ceilalți membri, responsabilitățile și obligațiile de a fi un aliat NATO”.
Suedia a întors pagina celor 200 de ani de neutralitate militară pentru a solicita aderarea, după ce a considerat că structurile de apărare ale Uniunii Europene sunt insuficiente în comparație cu puterea NATO susținută de SUA.
Aderarea Suediei și Finlandei trebuie să fie aprobată de toți cei 30 de aliați existenți, oferind Turciei un drept de veto efectiv. Au existat, de asemenea, îndoieli cu privire la poziția Croației după o disputa între președintele acesteia și prim-ministru.
Totuși, dl Stoltenberg a spus că este de neconceput ca membrii NATO să stea pe loc dacă ar exista un atac asupra Suediei în timpul negocierilor. Marea Britanie și SUA au oferit garanții explicite de sprijin.
Andersson s-a referit la Turcia prin noul nume ales, Türkiye, deși a sugerat că legislația suedeză privind exporturile de arme a fost interpretată greșit.
Ea a spus că va spune la summitul de la Madrid din această lună că Suedia are „multe de oferit” alianței, inclusiv o prezență mai puternică în regiunea baltică.
NATO a început săptămâna trecută exerciții navale de două săptămâni în Marea Baltică cu Suedia și Finlanda ca oaspeți, implicând 7.000 de soldați și 45 de nave de război. Domnul Stoltenberg a vizitat Finlanda în weekend.
