Pentru a contribui la identificarea și remedierea lacunelor în colectarea datelor și pentru a veni în sprijinul elaborării strategiilor de combatere a mutilării genitale feminine (MGF), Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbaţi (EIGE) a comandat realizarea „Studiului pentru cartografierea situaţiei actuale și a tendinţelor privind mutilarea genitală feminină în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și în Croaţia”.
Studiul a fost iniţiat la cererea doamnei Viviane Reding, vicepreședintă a Comisiei Europene. Cercetarea a fost realizată de Centrul Internaţional pentru Sănătate Reproductivă (ICRH) din cadrul Universităţii Gent și de Yellow Window Management Consultants.
Cercetarea realizată în cele 27 de state membre ale UE și Croaţia, completată de o analiză aprofundată în doar nouă state membre ale UE, formează prima colecţie de informaţii și date, cadre juridice și de politică, actori, instrumente și metode din domeniul MGF la nivelul UE. Cercetarea prezintă comparativ diversele abordări naţionale privind legislaţia în cazurile de MGF. De asemenea, ea a urmărit să identifice practici cu protenţial pentru prevenirea, protecţia, urmărirea penală, furnizarea serviciilor, parteneriatele și prevalenţa în cazurile de MGF.
Convenţii internaţionale și europene
Conform raportului EIGE, România a ratificat convenţiile internaţionale care condamnă mutilarea genitală feminină (MGF), printre care Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDO), Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW), Convenţia împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (CAT), Convenţia cu privire la drepturile copilului (CDC), Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale (ECHR) și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2010/C 83/02).
MGF este pedepsită prin Codul penal, în special articolele 180-184, referitoare la infracţiunea de vătămare corporală (gravă). Actul de asistare, ajutare, încurajare, consiliere sau angajare a unei terţe părţi care efectuează MGF este de asemenea pedepsit.
Legislaţia privind protecţia copilului
În România, legislaţia generală privind protecţia copilului se aplică și în cazurile de MGF. În special, articolul 306 din Codul penal pedepsește actul de „punere în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau de către orice persoană căreia minorul i-a fost încredinţat spre creștere și educare”.
Aceste acte de violenţă pedepsite de Codul penal sunt menţionate la articolul 1 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenţei în familie, modificată și completată de Legea nr. 25 din martie 2012. Metodologia-cadru privind prevenirea și intervenţia în echipă multidisciplinară și în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului și de violenţă în familie, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2011, include mutilarea genitală în definiţia abuzului sexual. Prevederile legislative privind protecţia copilului protejează copiii de naţionalitate română, dar și pe copiii cetăţenilor străini, având sau nu statut de refugiaţi, care se află pe teritoriul României.
Cadrul legislativ
Experții EIGE semnalează că Legea nr. 122/2006 reglementează acordarea azilului în România și utilizează definiţia statutului de refugiat prevăzută în Convenţia de la Geneva. Dacă o femeie sau fată își poate dovedi teama justificată de persecuţie pe motivul apartenenţei la un grup social specific, acesteia i se poate acorda azil.
Legislaţia generală cu privire la secretul profesional și divulgare se poate aplica pentru raportarea cazurilor de MGF existente sau intenţionate. Articolul 37 din Hotărârea Guvernului nr. 774/2000 privind organizarea activităţii și funcţionarea instituţiilor de medicină legală prevede că dreptul la confidenţialitate este limitat dacă medicul legist suspectează că a avut loc o infracţiune pentru care acţiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Acest principiu al divulgării se aplică doar cu condiţia ca examinarea medicală să fie efectuată la cererea persoanelor interesate. Abuzul împotriva copiilor se califică drept o condiţie pentru divulgare.
Cadrul politic
Politicile privind problema violenţei împotriva femeilor și protecţia copilului pot fi aplicabile cazurilor de MGF. În România nu există politici specifice privind MGF. Cazurile de MGF sunt foarte rare. Până în luna februarie 2012, în România nu s-a realizat niciun studiu despre prevalenţa MGF. Acest lucru se poate explica prin numărul scăzut de cazuri înregistrate în România. De asemenea, a contribuit și numărul mic de imigrante din ţările unde MGF este practicată, se mai arată în raport.
Exemple practice din UE
Mai multe ţări din UE tratează cu mare responsabilitate problema MGF. Belgia a lansat un program pilot de indentificare a spitalelor adecvate pentru cazurile de MGF. Irlanda foloseste o bază de date online securizată despre violenţa de gen. Suedia şi Danemarca implică politica şi colectarea de date judiciare despre aceste cazuri. Croaţia foloseşte o bază de date centralizată şi comună pentru cazurile de MGF şi violenţă împotriva femeilor.
Franţa se bazează pe o reţea instituţională în creşterea cunoaşterii şi folosirii datelor administrative despre violenţa împotriva femeilor. Olanda aplică o initiaţivă comună a experţilor în domeniul medical în privinţa protocolului medical de ajutorare a femeilor şi fetelor afectate de MGF. Portugalia a iniţiat o platformă online de monitorizare a cazurilor de MGF, dar şi un model integrat de intervenţie. Finlanda dispune de un program de monitorizare de înaltă performanţă, în timp ce Marea Britanie utilizează o bază de date cu măsuri medicale profesioniste pentru prevenirea cazurilor de MGF.
