9,2 milioane de persoane își cresc copiii singure. Ei se numără printre categoriile extrem de vulnerabile. 48% dintre femeile și 32% dintre bărbații care îsi cresc copiii singuri riscă să ducă o viață în sărăcie.
Conform unui raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), există o tendință în rândul mamelor singure de a nu se recăsători, 85% dintre părinții care își cresc singuri copiii în UE fiind femei. Evident că riscul de sărăcie este direct proporțional cu numărul de copii.
Eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale este o componentă a Strategiei Europene 2020 care își propune în următorii patru ani să scoată din sărăcie cel puțin 20 de milioane de oameni. Realitatea este că în ultimii cinci ani numărul săracilor din UE a crescut cu patru milioane de oameni.
Femeile se confruntă cu un risc de sărăcie mai ridicat fiindcă primesc salarii mai mici, acceptă locuri de muncă prost-plătite sau își sistează activitatea profesională pentru a-și crește copiii. Diverse instrumente UE ar trebui să prevină și să combată astfel de scenarii, însă experții EIGE atrag atenția că niciuna dintre ele nu este cu adevărat utilă.
România este pe primul loc în UE la categoria cupluri cu buget comun, adică veniturile soțului și ale soției reprezintă un singur buget al familiei (93%), media UE fiind de 78%. La polul opus se află Finlanda, Austria și Estonia, unde partenerii de viață preferă să aibă bugete proprii.
În mod paradoxal, deși părinții singuri din România ocupă doar locul 7 în UE la risc de sărăcie (aproape 45%), țara noastră este pe primul loc la familii (cu copii) aflate în risc de sărăcie (35%). Cel mai mic risc de sărăcie atât pentru familii cu copii, cât și pentru părinți este în țările nordice: Finlanda, Suedia și Danemarca. Cel mai ridicat risc de sărăcie și excluziune socială pentru părinții care își cresc copiii singuri se înregistrează în Bulgaria, Irlanda, Marea Britanie, Cipru și Ungaria.
Auzim mai tot timpul că utilitățile în România sunt ieftine și nu se compară cu cele din Vest. Realitatea este că, după ce își plătesc utilitățile, aproape 37% dintre bărbații și 34% dintre femeile din România ajung în pragul sărăciei. Situații mai grave sunt raportate din Grecia, Danemarca, Germania, Olanda, Estonia și Letonia. La polul opus sunt Malta, Luxemburg și Cipru. Media UE este de 33% pentru bărbați și 29% pentru femei.
38% dintre cetățenii UE susțin că nu ar face față unor cheltuieli neprevăzute. 37% nu își permit să meargă în vacanță măcar o dată pe an. 11% nu pot achita factura la încălzire, 10% nu au bani de mâncare și 9% nu își permit o mașină.
O discrepanță uriașă între femei și bărbați în ceea ce privește riscul de sărăcie în România este în funcție de rata șomajului. Riscul de sărăcie în rândul femeilor care nu lucrează este de 36%, în timp ce în cazul bărbaților ajunge la aproape 60%. Media UE este de 44% femei și 50% bărbați. Un risc mai mare de sărăcie decât cel raportat pentru bărbații șomeri din România se înregistrează doar în Germania, aproape 70%.
“ Absența independenței economice a soției reprezintă un factor de risc de sărăcie pentru soțul ei. Familiile cu mai mulți copii depind aproape exclusiv de veniturile soțului”, explică experții EIGE. Riscul de sărăcie într-o familie din UE este de 34% dacă nu lucrează soția și 69% dacă nu lucrează soțul.
13% dintre mamele singure și 9% dintre tații singuri sunt șomeri, 18%, respectiv 13%, dintre aceștia nu au fost niciodată angajați și nu caută un loc de muncă. 32% dintre tații singuri și 44% dintre mamele singure lucrează mai puțin de 30 de ore pe săptămână fiindcă trebuie să aibă grijă de copii. Asta are un efect negativ asupra dezvoltării personale și a educației copiilor.
Grupa de vârstă cu cel mai ridicat risc de sărăcie în UE este cea a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani (32%), fiind urmați de cei din grupa de vârstă 55-64 de ani (25%). Riscul de sărăcie depinde și de locuitul cu părinții. Pentru cei care stau ”acasă”, riscul este constant de la vârsta de 16 până la 29 de ani (27%). Pentru cei care aleg viața pe cont propriu, 67% au parte de săracie până la 19 ani, 45% până la 25 de ani, însă interesant e dacă după 25 de ani, riscul de sărăcie este mai mic decât cel dacă ai sta cu părinții (24,5%)
“Trebuie asigurată o independență financiară mai mare pentru părinții care își cresc copiii singuri. Încetarea imediată a discriminării salariale sau de orice altă natură a femeilor în piața muncii, este o altă condiție esențială. Trebuie adoptat un program flexibil la locul de muncă, după modelul danez, care să permită femeilor să aibă grijă de copii și să lucreze cu normă întreagă în același timp. Asta presupune și investiții în sistemul social, medical și în infrastructura necesară, pentru a reduce timpii pierduți în trafic.
O altă măsură ar fi adaptarea politicilor antisărăcie și a sistemelor de protecție socială la nevoile reale, în special prin includerea orelor de activitate domestică neremunerate. Politicile antisărăcie ar trebui corelate cu cele care au drept țintă grupuri și circumstanțe speciale, cum ar fi părinții care își cresc copiii singuri”, sunt câteva dintre experților EIGE.
