Handbalul, cel mai bun ambasador al egalității de gen în sport?

18 Feb 2016 | scris de Istvan Deak
Handbalul, cel mai bun ambasador al egalității de gen în sport?

Egalitatea de gen este un principiu fundamental al Uniunii Europene. O prioritate a UE pentru perioada 2014-2020 este reducerea abisului dintre femei și bărbați, când vine vorba de funcții cu putere de decizie.

Sportul ar putea și ar trebui să fie un ambasador al egalității de gen în societate. Din păcate, nu este așa. Statisticile Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE) arată nu doar că suntem departe de egalitatea de gen în sport, dar numărul femeilor în forurile executive europene este aproape inexistent.

În fruntea unei federații europene al unui sport olimpic se află doar 4% femei (o singură femeie în 28 de federații). Funcția de vicepreședinte este ocupaă de doar 9% femei (8 din 91), în timp ce membri de conducere sunt doar 15% femei. O ușoară creștere se observă la funcția de director general sau secretar general într-o federație europeană: 22%. Media europeană a femeilor aflate în funcții de decizie în federațiile europene este de doar 14%.

Evident că un astfel de model european nu poate genera decât o reprezentare și mai slabă când vine vorba despre federațiile naționale.

Luând în considerare principalele 10 federații sportive din statele UE-28 a rezultat o medie europeană a reprezentării femeilor în federații naționale de doar 14% (președinte, vicepreședinte, director general, secretar general, membru în conducere).

Un exemplu pozitiv este Suedia, cu o reprezentare a femeilor de 43%, urmată de Olanda (27%) și Finlanda (22%). La polul opus se află Polonia (3%), Cipru (5%) și Slovenia (7%). România este pe locul 15 când vine vorba despre egalitatea de gen în conducerile federațiilor sportive naționale, cu o reprezentare a femeilor de doar 11%.

“Sportul este considerat în continuare un sector dominat de bărbați. Egalitatea de gen este blocată de construcții sociale privind feminitatea și masculinitatea. Femeile care fac sport sunt de mult ori acuzate de masculinitate, iar bărbații care nu fac sport, de feminitate. Asta împiedică nu doar participarea femeilor în luarea deiciziilor, ci și implicarea lor într-o activitate sportivă”, susțin experții EIGE.

Antrenoratul este o altă ramură a sportului în care femeile sunt mult subreprezentate. Media europeană a femeilor care ocupă o funcție de antrenor principal variază de la an la an între 20-30%. Ele domină în sporturi considerate feminine, precum gimnastica, dansul sportiv sau patinajul artistic. De cele mai multe ori femeile activează la nivel local și regional, în timp ce funcția de antrenor la loturile naționale este ocupată tot de bărbați.

Presa are o contribuție majoră. “Deși ar putea susține o echilibrare a balanței, ea definește și mai mult sportul ca un sector masculin. Lipsește orice intenție de promovare a femeilor în emisiuni și știri sportive. Sportivele sunt prezentate mai mult din perspectiva atracției sexuale, relatarea este plasată în zona mondenă, în loc să se vorbească mai mult despre calitățile și performanțele lor.

Spațiile alocate în presă nici nu pot fi comparate. Lipsesc femeile inclusiv din jurnalismul sportiv. La Jocurile Olimpice din 2014, doar 15% dintre jurnaliștii și fotografii acreditați erau femei”, adaugă reprezentanții EIGE.

A fost nevoie de introducerea cotelor obligatorii de gen în conducerea federațiilor europene, unde femeile erau aproape inexistente. În paralel, s-a decis ca ramura feminină a unor sport să aibă o comisie de conducere proprie în cadrul federației europene: box, taekwondo, gimnastică, baschet, Uniunea Asociaților Europene de Fotbal.

La nivelul federațiilor naționale există cote de gen doar în Germania, Franța, Finlanda, Suedia și Anglia. Anumite federații europene au luat decizia să existe cel puțin o femeie și un bărbat în cel mai înalt for decizional (comitet executive, consiliul director sau presidium): lupte, scrimă, handbal, tir sportiv, ridicarea greutății, UEFA.

Altele propun cote mai aproape de realitate. Cel puțin două femei și doi bărbați este cota obligatorie în Federația Europeană de Hochei si Federația Europeană de Baschet, în timp ce Federația Europeană de Triatlon a impus minimum trei femei și trei bărbați în cel mai înalt for decizional. Cote de gen pentru consilii, comitete și comisii sunt puse în aplicare în cadrul Federației Europene de Handbal, Tir Sportiv, Tenis de Masă, Taekwondo și Triatlon.

Alte stiri din Sport

Ultima oră