Furnizorul rus de gaze naturale Gazprom a invocat „forța majoră ” pentru a justifica problemele de livrare către Europa, care este puternic dependentă de gazul rusesc, potrivit unei scrisori văzute luni de agenția de presă britanică Reuters, scrie RTBF
În scrisoarea sa, datată joi, compania indică că nu își poate îndeplini obligațiile din cauza unor circumstanțe „extraordinare ”. Opunând forța majoră clienților săi, gigantul rus - care se bucură de monopol asupra exporturilor naționale prin gazoduct - intenționează să evite să fie nevoit să plătească despăgubiri pentru lipsa aprovizionării, cu corolarul însă de a risca să agraveze puțin mai mult relațiile dintre Moscova și Occidentul de la invadarea Ucrainei de către Rusia la sfârșitul lunii februarie.
Potrivit unei surse din comunitatea financiară, care a cerut anonimatul din cauza sensibilității cazului, această scrisoare se referă la livrări care trec prin conducta Nord Stream 1, o rută majoră care aprovizionează Europa prin Germania în special.
Această conductă de gaz este în prezent închisă pentru lucrări de întreținere. Săptămâna trecută, însă, gigantul gazier a anunțat că nu poate garanta reluarea livrărilor, din cauza unei turbine – prezentate ca fiind esențiale – trimisă în Canada pentru reparație dar care încă nu s-ar întoarce în Rusia.
Temeri pe partea europeană
Țările europene se tem că Moscova va folosi un motiv tehnic pentru a nu relua livrările și astfel să facă presiuni asupra lor în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei.
Gazprom a refuzat să comenteze.
La rândul său, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a încurajat țările europene să „ facă totul ” pentru a-și reduce consumul de gaz pentru a evita o „ iarnă aspră ”. Gazul livrat dar neconsumat ar putea fi astfel stocat pentru următoarele câteva luni.
„Dacă nu se iau măsuri acum, Europa se va găsi într-o poziție vulnerabilă și va fi forțată în curând să impună reduceri drastice”, a avertizat directorul ei executiv, Fatih Birol, care a subliniat nevoia de solidaritate între țările europene pentru a face față crizei energetice. .
