Preşedintele Parlamentul European, David Sassoli, a încetat din viaţă marţi, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani.
Sassoli a murit la spitalul din oraşul italian Aviano, conform informaţiilor comunicate de purtătorul său de cuvânt, Roberto Cuillo.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj pe Twitter, marți dimineață, după moartea lui David Sassoli, președintele Parlamentului European: „Sunt profund întristată de teribila pierdere a unui mare european și mândru italian. David Sassoli a fost un jurnalist empatic, un președinte remarcabil al Parlamentului European și, mai presus de toate, un prieten drag. Sunt alături de familia sa. Odihnește-te în pace, dragul meu David”, a scris șefa Comisiei Europene pe Twitter.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, un mesaj de condoleanţe la moartea preşedintelui Parlamentului European, David Sassoli, subliniind că acesta a fost un prieten al României şi un lider care a luptat pentru valorile şi principiile europene, relatează Agerpres.
„Sunt profund întristat de moartea bruscă a lui David Sassoli, preşedintele Parlamentului European. A fost un prieten al României şi un lider care a luptat pentru valorile şi principiile europene. Moştenirea sa europeană va dăinui. Gândurile mele se îndreaptă spre familia lui”, a scris preşedintele Iohannis, marţi, pe Twitter.
Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli a fost internat pe 26 decembrie „din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar”.
Pe Twitter, Cuillo a precizat că locul şi data la care vor avea loc funeraliile vor fi comunicate în următoarele ore.
După ce a contractat o pneumonie în septembrie anul trecut, Sassoli a petrecut mai bine de două luni de recuperare în ţara sa natală şi revenise recent la activitatea politică, când, la 26 decembrie, a fost din nou internat într-un spital italian pentru „complicaţii grave în urma unei disfuncţii a sistemului imunitar”, aminteşte EFE, preluată de agerpres.ro.
Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.
Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost numit preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).
Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit.
În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor.
Roberta Metsola, membră a grupului Popularilor (PPE), este favorită pentru preluarea șefiei Parlamentului European, potrivit surselor G4Media. Metsola, cetățean maltez, are 42 de ani și va împlini 43 de ani pe 18 ianuarie, când ar putea avea loc votul pentru postul de președinte al legislativului european. Este căsătoritp din 2005 cu finlandezul Ukko Metsola, împreună au patru băieți.
Drumul Robertei Metsola către șefia PE a fost netezit de decizia Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), a doua forţă politică din Parlamentul European, care în decembrie a renunţat să mai prezinte un candidat la preşedinţia instituţiei post-David Sassoli, scrie g4media.ro.
La 12.11.2020 a fost aleasa prim-vicepreședinte al Parlamentului European în locul irlandezei Maired McGuinness, desemnată comisar. Metsola a fost singura candidată, iar responsabilitățile sale principale sunt relatia cu parlamentele nationale și reprezentarea președintelui PE în relația cu țările din America de Nord.
Roberta Metsola este cunoscută ca opozantă față de dreptul la avort, votând contra tuturor rezoluțiilor care apărau acest drept. De altfel, în Malta avortul este interzis. Cu toate acestea, e considerată o liberală în rândul popularilor datorită poziției sale favorabile drepturilor LGBTI. De altfel, ea a făcut parte din LGBTI Intergroup din PE, un for informal de acțiune anti-homofobie.
Ea este juristă, absolventa a Universitatii din Malta si a Colegiului Europei de la Bruges – instituția de învățământ post-universitar fondată de Comisia Europeană. Ea a fost secretar general al Studentilor Democrati Europeni. A lucrat ca atașat la Reprezentanța Maltei la UE (2004-2012), iar în perioada 2012-2013 a fost consiliera lui Catherine Ashton, Inaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă.
În 2013 a devenit europarlamentar, înlocuindu-l pe Simon Busuttil, ales liderul Partidului Naționalist.
