Nu pricep şi pace, să mă tăiaţi şi să-mi daţi cu sare! Astăzi, pe toate canalele de comunicare disponibile, s-a anunţat caniculă în cinstita capitală. Şi cu toate astea, pe la 10 ceasuri ale dimineţii, când mă îndreptam cu spor către radio, în mijloacele de transport în comun(ă), de la care nu putem avea pretenţii absurde, cum ar fi aer condiţionat, cam 40% dintre călători erau pensionari. Pensionari care mergeau undeva, undeva de unde, fireşte, se vor şi întoarce. Pe la ce oră? Taman în crucea zilei, când arde vipia mai tare.
Chiar nu înţeleg.
Dar să privim şi partea practică a lucrurilor: aflăm astfel, fără să trebuiască să ciulim urechile prea tare, care mai e ultima modă la înmormântări, dacă se poartă coroanele sau jerbele, ce medicamente noi au mai apărut pe piaţă şi de ce sunt mai bune ca cele vechi, ce doctor e mai priceput şi unde are cabinetul, chestii utile.
Şi-mi dau seama că românul, în general şi pensionarul român, în special, suferă de Sindromul Superman şi o caută... cu lumânarea, iertaţi-mi calamburul. Pentru că altfel nu reuşesc să-mi explic de ce ignoră toate recomandările venite de la medici, meteorologi şi chiar membri ai familiei.
Cred că cea mai eficientă măsură anti-caniculă pe care ar putea s-o ia primăria ar fi ca, în zilele cu arşiţă mare, să suspende gratuitatea pentru pensionari în mijloacele de transport în comun.
N-o spun cu răutate ci cu îngrijorare.
