Câţiva dintre ofiţerii turci aflaţi în Belgia au acceptat să stea de vorbă cu Deutsche Welle sub protecţia anonimatului.
Ei vor să ştie dacă demnitarii străini care vor vizita Turcia vor cere şefului diplomaţiei de la Ankara, Mevlut Cavusoglu, detalii despre ce li s-a întâmplat. În loc de răspuns, probabil vor primi asigurări că alianţa se va putea descurca de minune şi fără unii din specialiştii săi de prim rang, scrie autorul articolului, Teri Schultz, într-un reportaj în exclusivitate.
Cei mai mulţi dintre ofiţerii epuraţi sunt formaţi în Occident, au diplome multiple eliberate de universităţi şi instituţii americane şi au luat parte la o sumedenie de antrenamente ale NATO.
Toţi spun că nu au nicio legătură cu tentativa de răsturnare a regimului Erdogan, că au denunţat puciul din prima clipă şi şi-au continuat activitatea de militari şi reprezentanţi loyali ai Guvernului turc. Acum, rând pe rând, numele lor apar pe cele aproape 20 de liste cu suspecţi transmise de Ankara reprezentanţelor sale diplomatice din străinătate.
Ofiţerii spun că, în scrisori anexate listelor, li s-au transmis instrucţiuni să predea paşapoartele diplomatice şi NATO pe care le deţin, fiindcă, de acum înainte, au dreptul la un singur act de identitate cu o singură destinaţie: Ankara.
Cei mai mulţi dintre ei au primit ordin să execute instrucţiunile în termen de trei zile, alţii chiar mai repede. Nu au fost transmise niciun fel de acuzaţii, doar liste cu nume, grad militar şi funcţie, alături de informaţia că au fost suspendaţi sau daţi afară din armată.
"La început, spune unul din ofiţeri, eu şi alţii vizaţi intenţionam să executăm ordinele. Prima noastră reacţie a fost să ne întoarcem în ţară şi să ne apărăm fiindcă nu suntem vinovaţi de activităţi antiguvernamentale. Ne-am luat la revedere de la colegii noştri din NATO, presupunând că, după cariere strălucite în armată, ne vom putea apăra rapid bunul renume şi ne vom putea întoarce la posturile noastre din Alianţă", a declarat pentru DW ofiţerul.
"Dar apoi am auzit că 17 dintre colegii noştri care s-au întors în Turcia au fost arestaţi. Aşa că ne-am gândit că ar fi bine să mai aşteptăm", a conchis el.
Familiile, avertizate să rămână în Belgia
Un alt ofiţer aflat la post la Bruxelles nu s-a aflat pe nicio listă. Când a fost convocat la o întâlnire la Ankara a decis să se ducă. S-a temut că dacă refuză va da de bănuit. Asta s-a întâmplat cu şase săptămâni în urmă. De atunci, soţia lui nu mai ştie nimic de el. Nu l-a revăzut şi nu a putut să comunice cu el în niciun fel. Cu amărăciune în glas a spus, în timp ce copilul cel mic se juca în camera alăturată, că a încercat cu disperare să obţină informaţii de la reprezentantul militar turc la NATO, după ce a văzut că barbatul ei nu se întoarce acasă şi nu răspunde la telefon.
În cele din urmă a aflat ce s-a întâmplat de la soţia cuiva care a văzut că a fost arestat după o şedinţă desfăşurată într-un sediu guvernamental din Ankara. Dar până astăzi nu există nicio explicaţie oficială.
Salariul soţului nu a mai fost plătit din ziua în care el a dispărut. Pe termen lung ea nu are cum să crească singură cei trei copii ai lor. După insistenţe, socrul ei din Turcia a putut să-şi viziteze fiul în închisoare. Şi i-a transmis: ”Rămâi în Belgia!”
Dar şi această variantă este riscantă. Ofiţerii spun că preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că cei care nu execută ordinul de a se întoarce acasă vor fi hăituiţi. Mulţi nu şi-au mai primit salariile din septembrie aşa că trăiesc din economii, îşi vând maşinile şi alte bunuri.
S-au mutat în apartamente mai mici din două motive: Pentru a face economii şi pentru a ascunde Guvernului turc unde locuiesc. Unii din ofiţeri au solicitat azil politic în Belgia.
Colegi de-ai lor aflaţi la post în Germania au făcut acelaşi lucru la baza aeriană Ramstein.
Un ofiţer a scris despre acestea într-o scrisoare de bun rămas adresată colegilor din NATO, intitulată "Strigătul surd al unui ofiţer turc". El a pus această scrisoare la dispoziţia Deutsche Welle.
Continuarea acestui articol poate fi citită aici.
