În 2007, Uniunea Europeană a stabilit obiective climatice pentru anul 2020: 20% energie din surse regenerabile, o reducere cu 20% a emisiilor de gaze de seră (GHG) și o creștere a eficienței energetice cu 20% (față de anul 1990).
Schimbări s-au simțit și în Romania. Blocurile au început să fie izolate termic, iar parcurile eoliene și solare s-au înmulțit. Mult prea puțin pentru ca România să își atingă obiectivele. De aceea, subiectul este marginalizat, chiar ignorat, ca o fiță de a consuma produse bio, deși amenda care ne paște este cât se poate de serioasă.
În Germania, locomotiva UE care dă glasul marilor schimbări în domeniu, ”Energiewende” a fost ales nu demult chiar cuvântul anului. Conform datelor prezentate la Berlin de organizația Clean Energy Wire, un factor determinant a fost incidentul de la centrala nucleară de la Fukushima (2011).
Guvernul Merkel a anunțat imediat că toate centralele nucleare de pe teritoriul Germaniei trebuie să își sisteze activitatea până în 2022. “Există piedici legale și de procedură tehnică, dar nu în ultimul rând unde depozităm și cine plătește pentru deșeurile radio-active?”, se întreabă experții.
În prima fază, tranziția energetică s-a axat doar pe electricitate, însă nemții și-au dat seama că nu este suficient, astfel că s-au extins și în zone precum industria, construcțiile, încălzirea și transportul. Astfel, Germania plusează față de obiectivele UE și ridică obiectivele la reducere cu 40% a emisiilor de gaze de seră până în 2020 și cu 95% până în 2050.
Obiectivele au fost reconfirmate și susținute de toate guvernele de la Berlin. În 2013, Guvernul a conștientizat că obiectivul nu poate fi realizat, astfel că a suplimentat efortul, în locul ajustării obiectivului. “În 2050 când se va trage linie, eu voi avea 98 de ani, deci nu cred că mai apuc să o văd, însă simt că este obligația mea să organizez asta acum”, a subliniat ministrul Mediului, Barbara Hendricks.
La nivel mondial, Acordul Climatic de la Paris, care urmează să fie ratificat de toate statele poluatoare în perioada imediat următoare, impune UE ca încălzirea globală să nu depășească 2 grade și să se facă toate eforturile necesare pentru reducerea ei la 1,5 grade. Printre altele, acordul prevede și închiderea tuturor exploatărilor de cărbune în cel mult 25 de ani. În acest sens, este doar o chestiune de timp până când va reveni în România subiectul exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.
Germania și-a impus noi obiective și mai dure pentru anul 2050: reducerea consumului de curent electric la 75% (din care 80% din surse regenerabile), reducerea consumului total de energie la 50% (din care 60% din surse regenerabile), reducerea consumului de energie pentru încălzire la 80% (încă din 2020), reducerea consumului de energie în transporturi la 60% și creștera numărului de mașini electrice de la 25.502 (2016) la un million până în 2020 și șase milioane până în 2030.
Efectele tranziției energetice se resimt în buzunarul cetățeanului de rând și pe piața locurilor de muncă. Cetățenii germani sunt acționari în 46,6% din tot ceea ce înseamnă capacitate energetice regenerabilă. Începând cu anul 2000, milioane de germani și-au instalat panouri solare și au devenit acționari în parcuri eoliene, ceea ce a dus la o susținere fantastică a fenomenului “Energiewende”. “Dacă oamenii sunt implicați cu banii lor atunci vor și susține aceste proiecte”, este de părere Manfred Fischedick de la Institutul Wuppertal.
Prețul curentului electric la principalii doi actori de pe piață, E.ON și RWE a scăzut cu 80% în ultimii opt ani. Foarte multe asociații de fermieri au renunțat la agricultura tradițională pentru a transforma terenul în parcurile eoliene și solare, chiar dacă există și adversari ai proiectelor care se plâng de aspectul estetic în ceea ce văd în jur. Au apărut și meserii noi: curățător de panouri solare, specialist instalații pentru surse de energie regenerabile, inginer mentenanță turbine eoliene, etc.
Germania a atins în 2015 o creștere cu 30% a energiei din surse regenerabile. 93% dintre nemți susțin tranziția energetică. Încasările în domeniul regenerabilelor în 2015 au depășit 22 de miliarde de euro. În 2014, 355.400 de persoane erau angajate în aceste sectoare.
În paralel, se închid minele de exploatare a cărbunelui, ceea ce face ca în acest sector să mai activeze doar 20.767 de oameni. Căderea medie anuală de curent la nivel național în 2014 a fost de 12 minute și 28 de secunde, comparativ cu 11 minute în Danemarca, 68 în Franța, 54 în Marea Britanie și 254 în Polonia.
Conflictul din Ucraina a făcut Germania să conștientizeze cât de periculoasă este dependența ei de gazul rusesc. În 2014, Germania importa 38,6% din gazele ei naturale din Rusia. În consecință, s-au intensificat importurile din Norvegia (33%) și Olanda (24%).
În 2014, Germania a produs 902 milioane de tone de emisii de gaze de seră, fiind pe locul 6 în lume. 346 de tone provin din industria energetică, 120 din construcții, 161 din transporturi, 62 din deșeuri, 85 din locuințe private și 66 din agricultură. Chiar și așa, vorbim de o diminuare cu 27,7% față de anul 1990. Doar în 2014 s-au investit peste 52,3 miliarde de euro în reabilitarea energetică a clădirilor existente, ceea ce a dus la o diminuare a necesarului de căldură cu 12,4% față de anul 2008.
„Tranziția energetică a devenit o mișcare cetățeanască. Locuitorii Germaniei au transformat Energiewende în propriul lor proiect”, remarcă europarlamentarul Nina Scheer. Conform informațiilor furnizate de Clean Energy Wire, există presiuni externe asupra Germaniei să nu forțeze tranziția energetică, în condițiile în care țările UE nu pot respecta nici măcar obiectivele inițiale.
„Germania își poate atinge obiectele mult mai repede dacă energia este folosită în mod eficient”, atrage atenția Robert Porschmann (Bund). „Nu este suficient să facem energie verde, trebuie să impunem și să consumăm mai puțină energie. Eficiența energetică este considerată un gigant adormit.
Această măsură ar reduce emisiile cu 25-30 de milioane de tone pe an, mai mult decât orice altă măsură. Dar eficientizarea energetică înseamnă atât izolarea clădirilor, cât și schimbarea comportamentului consumatorului și introducerea unor tehnologii noi și costisitoare, ceea ce impune participarea tuturor în acest demers”, este concluzia experților.
