"De cîte ori găsim o pată de sânge, primul lucru pe care-l facem, e să realizăm profilul ADN, un profil care poate fi comparat cu cel al unui suspect, de exemplu, sau cu un alt ADN din baza de date. Dar, de fiecare dată când nu găsim o potrivire, suntem blocaţi. Ce am încercat noi să facem a fost să aducem noi informaţii pe baza cărora poliţia să poată găsi un suspect. Ne-am uitat în literatura de specialitate şi am aflat că structura chimică a ADN-ului este asociată cu vârsta. Deci, anumite structuri chimice, cu poziţii specifice în ADN, cresc sau scad odată cu vârsta. Vom folosi poziţiile cele mai importante ale acestor structuri şi le vom pune într-un singur test care să fie folosit la probele criminalistice", a explicat conducătorul studiului, profesorul Bram Bekaert.
Ţesuturile umane şi organele se schimbă pe măsură ce îmbătrânim, iar procesul este reglat de ADN. Echipa lui Bekaert a examinat un set de patru markeri ADN, asociaţi vârstei, şi i-au testat cu mostre de sânge de la victime a căror vârstă era cunoscută. Ei au reuşit să determine vârsta unei persoane după ADN-ul din sânge cu o marjă de eroare de 3,75 ani. Rezultatele au fost şi mai impresionante în cazul suspecţilor tineri.
"Testul de sânge, de exemplu, are o acurateţe de 3,75 de ani la întreaga populaţiei, ceea ce înseamnă că, de la nou-născuţi la cei în vârstă de 91 de ani, precizia este de 3,35", a explicat Bekaert. "Cu cât persoana este mai tânără, cu atât precizia este mai mare deoarece este mai puţin influenţată de mediu. Cu cât genomul unei persoane este influenţat de mediu, cu atât structurile acestuia dau o eroare mai mare. Marja de eroare la persoanele tinere este de doi ani, în timp ce pentru cei de 91 de ani, eroarea va fi între 5 şi 10 ani.
Bekaert a condus, de asemenea, studii pe mici mostre de dinţi, stabilind vârsta unei persoane cu o marjă de eroare de 4,86 ani. Poliţia din Leuven a cerut deja ajutorul echipei de cercetători în anchete aflate în desfăşurare. Bekaert a fost solicitat să ofere ajutor şi poliţiei din SUA şi Olanda. Ei aşteaptă să fie contactaţi de poliţia din întreaga lume pentru aşa numitele dosare reci -clasate- în care poliţia a oprit ancheta fără a rezolva crima.
"Ceea ce a drăguţ la acest tip de test este că poate fi folosit la fel de bine în cazurile clasate deoarece structurile chimice ale ADN nu se degradează", a spus Bekaert. "Ele se păstrează atât timp cât ADN-ul este acolo. Deci, în cazurile în care există pete de sânge vechi de 20 de ani, poţi să redeschizi ancheta şi să vezi ce vârstă avea suspectul sau criminalul, spre exemplu", a mai spus el.
