Misiunea Microscope a Centrului Național de Studii Spațiale din Franța (CNES), cu un cost estimat la 130 de milioane de euro, nu este la fel de sigură de succesul ei ca satelitul Agenției Spațiale Europeana (ESA). Dar, dacă va reuși, va revoluționa fizica actuală. Satelitul va testa în vid și în spațiu universalitatea căderii libere, cu o precizie de 100 de ori mai mare decât pe Pământ. Pe Terra, principiul echivalenței a fost verificat cu o precizie de ordinul celei de-a 13-a zecimale. Iar cu satelitul Microscope se dorește ca precizia să fie de ordinul celei de-a 15-a zecimale.
Observația că toate corpurile cad cu aceeași viteză, indiferent de greutatea lor, a fost făcută de Galileo Galilei (1564—1642). Fenomenul a fost explicitat de Isaac Newton (1643-1727), în Teoria gravitației. Iar trei secole mai târziu, Albert Einstein (1879—1955) și-a construit pe acest principiu Teoria relativității generale, în care a echivalat gravitația cu o deformare a structurii spațiu-timp.
''Dacă se va detecta o încălcare a principiului echivalenței, va fi un moment foarte important în evoluția fizicii'', a susținut profesorul Thibault Damou de la Instutul de Înalte Studii Științifice din Franța (IHES). ''Se va ști că teoria lui Einstein nu este o descriere completă a gravității, că există noi forțe care contribuie la aceasta. Ceea ce nu va însemna că teoria lui Einstein este complet greșită, ci doar că este un pic incompletă'', a continua el.
