Liderii NATO au ajuns la un acord privind stabilirea unui nou obiectiv ambițios de cheltuieli pentru apărare, în valoare de 5% din PIB, care va fi confirmat oficial la summitul de la Haga. Inițiată de președintele american Donald Trump, propunerea a întâmpinat opoziție de ultim moment din partea Spaniei, care a obținut o formulare flexibilă a angajamentului, permițându-i să rămână sub pragul de 5% fără a ieși din cadrul alianței. În timp ce aliații se pregătesc să atingă acest obiectiv până în 2035, dezbaterile reflectă tensiunile dintre imperativele strategice și constrângerile bugetare ale statelor membre, scrie Politico
Spania a ridicat un obstacol de ultim moment în calea noii ținte de cheltuieli, dar a cedat după ce i s-a acordat flexibilitate.
Aliații NATO au ajuns la un acord privind stabilirea unei noi ținte de cheltuieli pentru apărare de 5% din produsul intern brut, care va permite Spaniei să cheltuie mai puțin, au declarat duminică pentru Politico doi oficiali ai alianței.
Această solicitare a fost inițiată de președintele american Donald Trump și va fi confirmată miercuri, în cadrul summitului NATO de la Haga.
Spania a complicat lucrurile în ultimul moment, joi, când premierul Pedro Sánchez a cerut o excepție de la noua țintă — o creștere semnificativă față de obiectivul actual al alianței, de 2% din PIB, pe care Madridul l-a atins cu dificultate.
Pentru a obține sprijinul Spaniei, formularea pe care liderii NATO o vor aproba miercuri a fost modificată din „ne angajăm” în „aliații se angajează” să aloce 5% din PIB pentru apărare, a explicat un oficial NATO. Astfel, Spania va beneficia de o anumită flexibilitate, atât timp cât respectă noile obiective de capabilități aprobate de miniștrii apărării ai alianței pe 5 iunie.
Într-o declarație făcută duminică, Sánchez a descris rezultatul drept „un succes”, care va permite Spaniei „să își respecte angajamentele față de Alianța Atlantică și să păstreze unitatea acesteia, fără a fi nevoită să crească cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB.”
„Fiecare stat membru NATO are dreptul și obligația de a decide dacă își asumă sau nu aceste sacrificii, iar noi, ca stat suveran, alegem să nu o facem,” a spus Sánchez.
El a adăugat că Spania va aloca 2,1% din PIB pentru apărare „pentru a achiziționa și menține tot personalul, echipamentul și infrastructura cerute de alianță pentru a face față acestor amenințări, cu propriile noastre capabilități.”
Această poziție a fost confirmată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-o scrisoare adresată lui Sánchez: „Pot confirma că acordul care va fi adoptat la viitorul summit NATO va oferi Spaniei flexibilitatea de a-și stabili propria cale suverană pentru atingerea obiectivului privind capabilitățile și a resurselor anuale necesare ca procent din PIB, precum și de a-și prezenta propriile planuri anuale.”
El a adăugat că alianța va reevalua traiectoria cheltuielilor în anul 2029.
În cadrul summitului NATO, aliații se vor angaja să aloce 3,5% din PIB pentru „apărare dură” — cum ar fi armamentul și trupele — și încă 1,5% pentru investiții conexe, precum securitatea cibernetică și mobilitatea militară.
Donald Trump a precizat că obiectivul de 5% nu se va aplica Statelor Unite.
Aliații vor trebui să atingă această țintă până în 2035, a precizat un oficial NATO. Aceasta reprezintă o victorie pentru țări precum Italia și Marea Britanie, îngrijorate că o creștere rapidă a cheltuielilor ar putea afecta finanțele publice. Țările aflate mai aproape de Rusia au cerut un termen mai scurt, până în 2030, în timp ce Rutte a propus anul 2032.
NATO trebuie să stabilească noile obiective de cheltuieli prin consens, ceea ce oferă fiecărui membru dintre cei 32 un drept de veto. Sánchez a insistat că Madridul nu a subminat unitatea alianței, dar a calificat creșterea propusă a cheltuielilor pentru apărare drept „disproporționată și inutilă”, întrucât ar putea afecta cheltuielile sociale în Spania.
