Oamenii de stiinta au găsit o legătură clară între inteligenţa scăzută si adoptarea sau acceptarea tâmpeniilor pseudo-profunde (citate sau zicale inventate de tot felul de guru ai internetului, ceva gen Tony Poptămaş), iar concluzia este chiar numele studiului.
"Reception and detection of pseudo-profound bullshit" nu a provocat un val de panică în reţelele de socializare aşa cum se aştepta, scriu analiştii, care preconizează că nu se va schimba mare lucru în comportamentul celor pe care îi priveşte în mod direct, din simplul fapt că nivelul de inteligenţă al respectivilor indivizi nu le va permite să perceapă sau să accepte realitatea demonstrată.
Dr Gordon Pennycook, împreună cu o echipa de cercetatori de la Universitatea Waterloo, Canada, a efectuat un test pe câteva sute de participanți pentru a face legătura, detaliind concluziile într-o lucrare intitulată foarte plastic "Detectarea tâmpeniilor pseudo-profunde", menționând cuvântul "tâmpenii" de vreo 200 de ori, ca să nu se facă vreo confuzie.
Ca exemplu, cercetătorii au luat următoarea declarație "pseudo-profundă" - "Sensul ascuns transformă frumuseţea abstractă de neegalat", despre care studiul spune că, deși această declarație poate părea ca transmite un fel de sens cu potențial profund, este doar o colecție de cuvinte preţioase puse împreună la întâmplare, într-o propoziție care păstrează structura sintactica."
Astfel, Pennycook folosit un site web cu un algoritm care genera aleatoriu aceste fraze pseudo-profunde folosind un șir de cuvinte. Site-ul este încă activ și servește aforisme aşa zis înțelepte ca: "Această viață nu este nimic mai mult decât un salt cuantic de dezvelire şi intinerire mitică" și "Suntem la o răscruce de transformare si dorinta". Vă puteţi distra, jucându-vă cu minţile prietenilor voştri mai puţin binecuvântaţi.
Aproape 300 de subiecți au fost rugati sa măsoare profunzimea tâmpeniilor generate de website pe o scară de la unu la cinci, aceştia neştiind că sunt false. Valoarea medie a fost de 2,6, evaluarea profunzimii oscilând între "oarecum profund" și "destul de profund". Totuşi, 27% dintre participanti au dat un scor mediu de trei sau mai mult, sugerând că au perceput tâmpeniile generate de algoritm ca fiind profunde sau foarte profunde.
În alt test, echipa a confruntat participanții cu exemple de tâmpenii din viața reală, cerându-le să citească atât tweet-uri postate de Deepak Chopra, un scriitor şi filozof de net, cunoscut pentru opiniile sale New Age despre spiritualitate si medicina, dar si tâmpeniile generate de computer, din primul test. Rezultatele au fost foarte asemănătoare, indicând faptul că mulți participanți nu au putut să facă diferenţa între tâmpenii.
În ultimele două teste, participanții au citit declaratii simple, fără nimic profund, cum ar fi "nou-născuții necesită o atenție constantă" dar și deja cunoscutele citate "cu adevărat" profunde, cum ar fi "o persoană udă nu se mai teme de ploaie". Aceste teste au fost făcute ca şi controale, doar pentru a verifica dacă participanții nu etichetau toate tâmeniile ca fiind profunde. Cum era de așteptat, majoritatea participanților au etichetat situațiile banale ca atare si au avut tendinta de a le da note foarte ridicate tâmpeniilor profunde.
Alături de aceste teste, cercetatorii au analizat o serie de alte trasaturi de personalitate, examinarea modului în care participanții gândesc despre ei înșiși și lumea din jurul lor. Potrivit studiului, subiecţii care au fost mai receptivi la tâmpenii și care au avut tendinta de a da note mai mari au fost mai puțin reactivi, cu o capacitate cognitiva redusă (inteligența verbală redusă, vorbire fluidă redusă, aritmetică şubredă). De asemenea, aceştia sunt mai predispuşi la adoptarea şi susţinerea de teorii conspirative, de convingeri religioase sau paranormale si sunt mai susceptibile de a încerca medicina complementara si alternativa.
"Descoperirile noastre sunt in concordanta cu ideea că tendința de a evalua declarații vagi, lipsite de sens, ca profunde este un fenomen psihologic care este în mod constant în legătură cu cel puțin unele variabile de interes teoretic. Prin creșterea comunicării instantanee și a internetului, oamenii sunt expuși la acest tip de "rahat pseudo-profund" şi cad în capcana iraționalului, acum mai mult ca niciodată", concluzionează studiul.
