Începând cu 1 iulie 2025, Danemarca a introdus serviciul militar obligatoriu pentru femeile care împlinesc 18 ani, aliniindu-se astfel vecinilor săi nordici, Norvegia și Suedia. Autoritățile justifică măsura prin nevoia de a întări apărarea națională în fața amenințării ruse și o consideră un pas important către egalitatea de gen. Totuși, decizia a stârnit critici acerbe din partea organizațiilor feministe, care atrag atenția asupra cazurilor frecvente de hărțuire sexuală și comportamente abuzive în rândul trupelor, considerând că armata daneză nu este încă un mediu sigur pentru femei, scrie Le Point
În fața amenințării ruse, Copenhaga instituie serviciul militar pentru femei. Este, totodată, o modalitate de a transmite „un semnal important de progres către egalitatea deplină” într-un domeniu încă dominat de sexism.
„Sunt sută la sută de acord cu serviciul militar pentru femei.” Minna Yokoyama Hansen, elevă de liceu din Vamdrup, în sud-vestul Danemarcei, nu are nicio îndoială în privința noii legi care introduce conscripția obligatorie pentru femeile în vârstă de 18 ani, începând cu 1 iulie 2025. Este o premieră pentru regatul scandinav, care urmează astfel exemplul vecinilor Norvegia și Suedia – care au extins serviciul militar obligatoriu la femei în 2014, respectiv 2018.
„Este perfect logic. Dacă vorbim de egalitate, ea trebuie să existe la toate nivelurile. Cred că femeile sunt la fel de competente ca bărbații în serviciul militar”, afirmă Minna la postul TVSyd. Ea va împlini 18 ani pe 30 iulie și, la începutul lui 2026, va participa la „Forsvarets Dag” („Ziua Apărării”), în cadrul căreia recruții vor fi supuși unor examene medicale și vor trece prin interviuri pentru a se stabili dacă sunt apți pentru serviciul militar.
Tinerele apte vor participa la o loterie care va decide cine va fi reținută (între 4.000 și 5.000 pe an), cele trei ramuri ale armatei neavând capacitatea de a primi toți candidații. Primele cinci luni ale serviciului – care este remunerat – vor fi dedicate instruirii militare de bază, urmate de șase luni de activitate operațională în armata terestră, marină, aviație sau în comandamentul pentru misiuni speciale, alături de soldații profesioniști.
Doar 5% dintre femeile voluntare fac carieră în armată
Justificând această extindere a serviciului militar obligatoriu pentru femei – în urma unui acord între guvern și majoritatea partidelor, în 2023 – ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că „în lumina situației actuale de securitate [amenințarea rusă și războiul din Ucraina – n.red.], forțele armate trebuie să recruteze mai mult, iar aceasta este și o ocazie de a transmite un semnal important privind progresul către egalitatea deplină între femei și bărbați”.
„Deschizând porțile pentru femei și bărbați în aceleași condiții, folosim întregul potențial de talente al Danemarcei. Asta ne oferă o putere de luptă mai mare”, a adăugat șeful Statului Major General, Michael Wiggers Hyldgaard.
Spulberând îngrijorările – în special ale sindicatelor – cu privire la capacitatea forțelor armate de a primi un număr mai mare de recruți, șeful Statului Major a dat asigurări că „instituția este pregătită”, amintind că „25% dintre recruții voluntari actuali sunt deja femei”. Totuși, doar 5% dintre acestea aleg să rămână în armată pentru a urma o carieră militară la finalul contractelor.
Purtătoarea de cuvânt a vocilor critice față de această măsură, ONG-ul Dansk Kvindesamfund (Societatea Femeilor Daneze), nu crede că extinderea conscripției este echivalentă cu egalitatea. „O armată națională ar trebui să fie formată din soldați de toate genurile care au ales în mod liber să servească în forțele armate. Nimeni nu ar trebui forțat să se înroleze”, susține organizația. „Înainte de a se concentra pe creșterea numărului de femei recrutate, armata ar trebui să încerce să le păstreze pe cele deja angajate voluntar, prin crearea unui loc de muncă sigur și atractiv.” „Egalitatea nu va fi posibilă decât atunci când armata va pune capăt hărțuirii sexuale și agresiunilor împotriva personalului feminin”, avertiza încă din 2024 președinta ONG-ului, Maria Søndergaard, în cadrul unei dezbateri televizate cu prim-ministrul Mette Frederiksen.
Recrutele, principalele victime ale hărțuirii
Împărtășind aceste preocupări legate de sexismul din mediul militar, Henriette Laursen, directoarea Centrului Național pentru Cercetare în Egalitatea de Gen – KVInfo, consideră că „nu este just ca femeile să fie obligate să servească sub drapel, în timp ce multe dintre cele care se înrolează voluntar continuă să sufere comportamente abuzive”.
Potrivit unei anchete publicate de Ministerul Apărării în 2024, peste jumătate dintre recrutele voluntare au declarat că au fost victime ale unor comportamente sexuale nedorite sau ale hărțuirii din partea colegilor bărbați. Iar un audit intern al ministerului a identificat 66 de plângeri grave privind încălcări ale integrității femeilor soldat. „Este o cifră mult prea mare, și, desigur, trebuie să acționăm”, a declarat ministrul Apărării, pledând pentru „toleranță zero” și „măsuri suplimentare pentru ca armata să devină un loc de muncă plăcut și sigur”.
Timpul presează, deoarece primele recrute chemate vor intra în cazărmi în august 2026. Karen Philippa Larsen, președinta Asociației Femeilor Veterane, își exprimă îngrijorarea cu privire la capacitatea ierarhiei militare de a elimina discriminările într-un singur an. „Este nevoie de mult timp pentru a schimba cultura macho care domină încă în rândul armatei”, avertizează ea.
