Nivelurile ridicate de poluare a aerului pot afecta în timp calitatea somnului, conform unui nou studiu prezentat la Conferința Internațională ATS 2017, relatează sciencedaily.com.
„Studiile anterioare au aratat impactul poluării aerului asupra inimii şi funcţiei pulmonare, dar se ştia mai puţin despre cum afectează calitatea somnului“, a declarat autorul principal al studiului Martha E. Billings, profesor asistent la Universitatea din Washington. „ Ne-am gândit că acest efect este probabil rezultatul iritării căilor respiratorii superioare, și, de asemenea, afectarea sistemului nervos central şi a zonelor din creier care controlează respiraţia şi somnul“, a mai spus ea
Cercetătorii au analizat datele de la 1.863 de subiecţi (cu o vârstă medie de 68 de ani) care au participat la studiul multietnic al aterosclerozei, dar şi la studiile privind somnul şi poluarea aerului.
Ei au luat în calcul doi dintre cei mai frecvenţi agenţi poluatori ai aerului: noxele rezultate din traficul auto (NO2) şi particule fine poluante. Folosind măsurători ale poluării aerului realizate în 6 oraşe americane, dar şi alte instrumente statistice sofisticate în plan local, echipa de cercetători a putut estima expunerea, acasă, la aerul poluat, pentru fiecare participant la studiu, în două momente: la un an şi cinci ani.
Cu ajutorul unui dispozitiv care măsoară mişcările mici, cercetătorii au obţinut estimări detailate ale modelelor de somn şi veghe pe parcursul a 7 zile consecutive. Acestea au fost folosite pentru a calcula eficienţa somnului, respectiv procentajul orelor petrecute dormind în pat şi al orelor în stare de veghe.
Cercetătorii au descoperit că, la cel puţin 25% dintre participanţi, eficienţa somnului a fost de 88% sau mai mică. Echipa a analizat şi dacă expunerea la poluare diferă printre cei care au avut o eficienţă scăzută a somnului.
Eşantionul a fost împărţit în patru, în funcţie de nivelul de poluare. Un sfert dintre cei expuşi la cea mai mare poluare a fost comparat cu cei expuşi la niveluri scăzute. Iar rezultatele arată că, în cazul grupului expus la cele mai mari concentraţii de noxe pe parcursul a 5 ani, probabilitatea scăderii eficienţei somnului este de aproape 60%, comparativ cu cei expuşi la nivelurile cele mai scăzute de NO2. La grupul cu cea mai mare expunere la particule fine (PM2.5) probabilitatea scăderii eficienţei somnului este de aproape 50%
Autorii studiului au luat în calcul o serie de factori precum vârsta, greutatea, apneea în somn obstructivă, rasă/etnie, venituri, obiceiul de a fuma, precum şi statutul socio-economic al zonei în care locuiesc.
Cercetătorii au fost interesaţi în mod special de expunerea cronică la aerul poluat şi efectele sale pe termen lung asupra sănătăţii somnului. "Pot fi şi efecte acute asupra somnului în cazul expunerii pe termen scurt la aerul poluat, dar nu avem date pentru a studia această legătură", a spus dr. Billings, adăugând că studiul MESA a cercetat efectele cronice ale poluării aerului asupra sănătăţii cardiovasculare.
"Aceste noi concluzii arată că există posibilitatea ca poluarea să afecteze nu numai inima şi plămânii, ci şi calitatea somnului. Îmbunătăţind calitatea aerului, putem întări sănătatea somnului ", a mai spus dr. Billing.
Ea a adăugat că studiile viitoare trebuie să cerceteze legătura dintre alţi poluatori ai aerului şi somn, mecanismul prin care acesşti poluanţi pot afecta modelul de somn şi dacă zgomotul din trafic poate scădea calitatea somnului.
