Este cea de-a doua încercare europeană de a trimite un modul pe Marte, după misiunea eşuată a britanicilor cu Beagle 2 în 2003. Contactul cu modulul s-a pierdut miercuri, cu aproximativ 50 de secunde înainte de aterizare, neştiindu-se de soarta lui până la primirea imaginilor de la NASA.
"Schiaparelli a atins solul cu o viteză mult mai mare decât ar fi trebuit să fie, de câteva sute de kilometri pe oră, şi, din nefericire, modulul a fost distrus la impact", a declarat directorul ExoMars Flight, Michel Denis, pentru Reuters TV.
Conform ESA, este posibil ca aterizarea modulului să fi fost însoţită şi de o explozie, în condiţiile în care rezervoarele de combustibil ale propulsoarelor erau încă pline.
Prima parte a misiunii Exo Marte este considerată un succes din moment ce nava de pe care a fost lansat modulul Schiaparelli a fost adusă pe orbită în jurul lui Marte şi va încerca să detecteze metan sau alte gaze care pot indica prezenţa vieţii. De asemenea, ea va avea rolul de staţie de retransmisie a datelor pentru roverul pe care oamenii de ştiinţă speră să-l trimită pe Marte în 2020.
