Șeful de șantier, cel care a coordonat lucrările timp de mai mulți ani la Tărtăria și care a reluat săpăturile acum cinci ani, profesorul Sabin Luca, expert neolitic, a explicat că piesa a fost descoperită în 2014. A fost identificată într-o cercetare preventivă de dimensiuni mari, 288 de metri în medie pe 4 – 5 metri lățime, în care s-a reușit obținerea unui profil transversal prin tell-ul de la Tărtăria.
„În 2014 am constatat că, în secolul al XIV-lea, mongolii au distrus o parte din tell-ul de la Tărtăria. Tell-ul este o așezare multistratificată, are 4 metri în zona sa centrală păstrată și din punct de vedere cultural se întinde pe sute de ani ca locuire, începând din neoliticul timpuriu”, a spus Sabin Luca, potrivit alba24.ro.
Arheologul a subliniat că situri de genul celui de la Tărtăria arată faptul că aici existau civilizații extrem de profunde.
„Occidentul, în vremea neoliticului, era aici, iar în vestul Europei era orientul”, a încheiat profesorul Sabin Luca.
Tăblițele de la Tărtăria - cea mai veche scriere a lumii descoperită în România?
Tărtăria este locul unde au fost scoase la lumină și cele trei tăblițe de lut cu semne pictografice despre care unii specialiști, mai ales străini, susțin că ar reprezenta cel mai vechi mesaj scris din istoria omenirii. Tăblițele au fost descoperite de cercetătorul clujean Nicolae Vlassa în anul 1961. Făcând săpături in sit, scoate la lumina zilei după mii de ani de uitare, un important complex de cult. Printre obiectele găsite, cele mai importante ca informaţie transmisă peste timp sunt trei tăbliţe de lut ars.
Două din aceste plăci sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic şi sunt datate prin metoda carbonului radioactiv la aproximativ două milenii anterioare tăbliţelor asemănătoare cu scriere cuneiformă, descoperite la Djemer Nasr, Kis şi Uruk din Sumer, datate 3300 î.H.
Ceea ce reprezenta o descoperire epocala atat pentru cultura si civilizatia danubiana, cat si pentru intreaga Europa, a devenit un aprins subiect de controversa, ramas nesolutionat pana astazi desi, din ce in ce mai multi arheologi par sa confirme vechimea si importanta acestor vestigii istorice.
Majoritatea arheologilor si istoricilor au aproximat elaborarea tablitelor in jurul anului 5500 i.H., conferindu-le o vechime de peste 7 000 de ani. Astfel, potrivit descopera.ro, un simplu calcul matematic impinge inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decat se credea initial si schimba total si locul de nastere al acestuia, din Mesopotamia in bazinul Dunarii. Este posibil ca o civilizatie sa se fi format in zona balcanica cu un mileniu inaintea altora, mult mai celebre si puternice, cum ar fi cele din Sumer si Egipt? De mai bine de jumatate de secol, tablitele de la Tartaria si simbolurile pe care le poarta sunt in centrul dezbaterii cu privire la “incubatoarele” spatiale si temporale ale scrisului si la primele lacasuri ale civilizatiei europene.
