Cum se face că prietenul tău mănâncă ceea ce dorește și nu se îngraşă, iar tu mănânci nişte carbohidrați și adaugi imediat kilograme? Poate că este norocosul purtător al versiunii A a genei FGF21. Oamenii care au această genă par să mănânce carbohidrați fără să se îngraşe, arată un studiu realizat pe 451.099 de persoane, publicat miercuri în Cell Reports, conform cosmosmagazine.com.
Producătorii de medicamente stau cu ochii pe gena FGF21 de ceva timp. Secretată de celulele hepatice, se pare că rivalizează cu insulina în rolul său de regulator metabolic. Ea simte aportul de nutrienți și trimite semnale înapoi la centrul de sațietate al creierului - hipotalamus.
Una dintre celelalte funcții ale sale este că face țesuturile mai sensibile la efectele insulinei, ceea ce, în mod special, a atras atenția dezvoltatorilor de medicamente.
Cu epidemia de diabet zaharat de tip 2 - în care bolnavii nu mai pot ţine sub control zahărul din sânge cu ajutorul insulinei - poate că acesta ar putea fi marele medicament pentru diabet?
Șoarecii cărora le-a fost administrat hormonul sau copii suplimentare ale genei care le produce, reduc apetitul pentru zahăr și nu cresc în greutate. În schimb, șoarecii care au eliminat gena au dezvoltat o poftă pentru zahăr.
Pentru a obţine mai multe informaţii despre ceea ce ar face o alterare a activităţii FGF21 la om, geneticianul Timothy Frayling, de la Universitatea din Exeter Medical School din Marea Britanie şi colegii săi, au folosit experienţa genetică a naturii.
Oamenii poartă variante diferite ale genei. De exemplu, 20% din populația europeană poartă două copii ale variantei A a genei FGF21. Un studiu efectuat de cercetătorii danezi în 2017 arătă că acești purtători aveau mai multe șanse să le placă dulciurile, sugerând că, la fel ca șoarecii care nu aveau gena, aveau niveluri mai scăzute ale hormonului FGF21.
În studiul actual, cercetătorii au vizitat studiul britanic Biobank, care a colectat ADN-ul a 500.000 de persoane, istoricul medical și datele despre stilul lor de viață și dieta. Pentru 451.099 dintre ei, cercetătorii au analizat varianta FGF21 pe care o purtau şi s-au verificat cu rezultatele chestionarelor alimentare şi a dosarelor medicale.
Ca și cercetătorii danezi, au descoperit că cei cu varianta A au preferat dietele bogate în carbohidrați, dar nu erau supraponderali.
Următoarea constatare din studiu este o veste mai puțin bună. Deși tipurile A erau în general, în formă, ei au acumulat mai multă grăsime în jurul burţii (o distribuție tip"măr"), decât pe șolduri (o distribuție tip"pară"). "Oamenii tip pară sunt mai sănătoși", spune Frayling. Probabil pentru că cei de tip măr au grăsime în jurul ficatului, pancreasului și inimii.
Într-adevăr, persoanele tip măr din studiul actual au avut o tensiune arterială puțin mai mare. Toate efectele au fost însă foarte mici, iar Frayling spune că nu trebuie să vă îngrijoreze genotipul FGF21.
Deci, care sunt aplicaţiile practice ale acestor constatări? Stephen Simpson, cercetător în domeniul nutriției și director al Centrului Charles Perkins de la Universitatea din Sydney, contestă ideea, arătând că "indiferent de ce, consumul de zahăr nu face bine. Această înșelăciune necesită o cercetare corectă. "
Pentru Frayling, constatările par un avertisment pentru producătorii de medicamente care au luat deja în vizor FGF21 în studiile clinice. Chiar dacă resetarea nivelurilor hormonului ajută la sensibilitatea la insulină, ar putea crește riscul altor boli asociate la persoanele tip măr. "Impresia mea este ca această genă poate afecta prea multe lucruri", spune Trayling.
Și asta explică de ce prietenul tău nu se îngraşă deşi consumă carbohidrați? "Este o întrebare de un milion de dolari", spune Trayling. - Ar putea fi parte dintr-un puzzle.
