Uneori, şi oamenii de ştiinţă sunt uimiţi de propriile studii. Este şi cazul de faţă: un studiu extrem de interesant despre istoria gripei şi felul în care aceasta a circulat în lume şi consecinţele ei pentru nivelul imunităţii populaţiei.
Pe scurt, ideea studiului prezentat de revista Science ar fi că, dacă omul a fost expus la un anumit tip de gripă în perioada copilăriei, această primă expunere ar putea avea ca efect pe termen lung protejarea de virusuri asemănătoare de gripă, reducându-se astfel riscul de îmbolnăvire cu până la 75%.
Până acum se credea că expunerea timpurie la gripă oferea puţină sau chiar deloc protecţie împotriva virusurilor care se transmit de la animal la om, a explicat prof. Michael Worobey, şef al Departaentului de Ecologie şi Biologie Evolutivă al Universităţii Arizona, care este co-autor al prezentului studiu.
„Până acum, datele ne arată că este un fel de magie legată de prima expunere la gripa de tip A şi felul în care răspunde organismul. Se pare că se imprimă un blocaj pe imunitate de care puteţi beneficia ulterior”, a explicat acesta, potrivit revistei Science.
„De la prima experienţă din copilărie cu gripa de tip A, organismu nostru îşi aminteşte de felul în care sistemul său imunitar trebuie să reacţioneze. Şi aceasta este un fel de surpriză”, recunoaşte profesorul, care adaugă totuşi că deşi acest studiu aduce o imagine nouă în privinţa relaţiei dintre imunitate şi gripă, el nu neagă importanţa vaccinării împotriva virusului gripal.
Grupul de tip A poate fi împărţit în două, fiecare cu trei subtipuri: H1, H2 şi H3 sunt în primu grup, în timp ce H3 şi H7 sunt în al doilea. Doar trei dintre aceste subtipuri (H1, H2 şi H3) au infectat oamenii din întreaga lume între 1918 şi 2015, potrivit studiului.
Pentru a cerceta dacă expunerea în copilărie la virusul gripei influenţează imunitatea mai târziu în viaţă, cercetătorii au prelevat date din dosarele epidemiologice ale tuturor cazurilor cunoscute ale acestor subtipuri de gripă şi au estimat probabilitatea anuală de îmbolnăvire a copiilor din întreaga lume. Apoi, cercetătorii au adunat date de la cele mai recente cazuri clinice şi fatale de H5N1 şi H7N9, două tipuri de gripă aviară. Au cercetat cu atenţie fiecare caz raportat, vârsta pacientului şi au analizat aceste date recente împreună cu datele istorice.
„Am făcut analize pe virusurile H5 şi H7, deoarece aceste virusuri sunt cele care au produs o mulţime de cazuri, destule pentru a întocmi o statistică relevantă”, a declarat prof. James Lloyd-Smith, de la Universitatea California din Los Angeles şi co-autor al studiului.
Virusul H5N1 a fost asociat cu cel puţin 452 de decese între 2003 şi 2016, potrivit World Health Organization (Organizaţia Mondială a Sănătăţii).
Infecţiile la om cu virusul H7N9 care au fost înregistrate prima oară în China în primăvara lui 2013, când s-au produs 44 de decese.
De aceea persoanele născute după 1968 sunt mai vulnerabile la expunerea la virusuri din grupa a II-a la o vârstă mică şi prezintă un risc mai scăzut la îmbolnăvirea sau chiar decesul de virusuri din grupa a II-a.
Pentru ambele grupuri, expunerea în copilărie nu numai că scade riscul de infecţii severe fie cu H5N1 sau H7N9, ci şi reduce riscul de mortalitate cu până la 80%, au precizat experţii în studiul lor.
Este nevoie de mult mai multe cercetări ca să se determine dacă expunere la un virus la vârste mici ar putea să ducă la imunitate şi protecţie mai târziu în viaţă, a spus Worobey. El crede că proteina numită hemaglutinină din virus ar putea juca un rol important.
Când sunteţi expuşi la un virus pentru prima dată, sistemul imunitar produce anticorpi care se îndreaptă spre hemaglutinina din virus. Viruşii din
Grupul I şi II au molecule de hemaglutinină care diferă şi sistemul imunitar poate imprima pe părți ale moleculei care sunt specifice pentru oricare grup.
„Într-un fel sau altul, are să fie ceva de-a face cu hemaglutinina, deoarece acest model urmăreşte marea schimbare între grupul 1 și grupul 2,”, a spus acesta.
„Din 1970, am avut de-a face cu aceste două virusuri, şi acum e greu de spus de exemplu dacă tu eşti născut în 1982 care a fost primul tău virus. Nu o să fim capabili să o spunem cu certitudine, pentru că se poate să fi fost H1 sau H3, dar putem aduna date despre cât de mult au fost prezente H1 şi H3 în fiecare an”, a adăugat sursa citată.
Cercetătorii au analizat date referitoare la pacienţi cu infecţii severe cu H5N1 şi H7N9 sau care au murit din cauza lor, dar este nevoie de mai multe cercetări pentru a se vedea modul în care modelele de amprentare detectate în studiu ar putea afecta infecțiile ușoare cu aceste tulpini.
„Este posibil care persoanele să fie infectate dar să nu fie foarte bolnave. Se poate spune că nu contează prea mult, deoarece sunt mai importanţi cei care sunt foarte bolnavi şi mor. Dar când începi să te gândeşti la posibilitatea de pandemie, atunci contează cine sunt cei de la care a pornit infecţia, deoarece de la ei s-a transmis”, a spus Lloyd.
„Putem pune la un loc informaţiile în felul în care am făcut-o în acest studiu şi să le folosim pentru a prezice care va fi impactul viruslui şi cum va afecta populaţia”, a spus acesta. „De exemplu, oamenii mai în vârstă, care s-au născut înainte de 1968 ar putea să fie mult mai afectaţi de o pandemie cu H7, în timp ce tineretul ar fi mai afectat de o pandemie cu H5. Acesta este un lucru pe care nu l-am ştiut înainte”.
H5N1 şi H7N9 sunt virusuri zoonotice ale gripei cu potenţial pandemic. Şi fiecare reprezintă o provocare la adresa sănătăţii publice, a spus Dr. Richard Stein, cercetător la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii New York şi profesor asistent adjunct la City University din New York, care nu s-a implicat în acest nou studiu.
„Constatările oferă un cadru nou pentru a extrage informații folositoare și a îmbunătăți capacitatea noastră de a evalua riscul de pandemie”, a spus Stein despre studiul de faţă.
