O echipă de specialişti din Nisa (Franţa) a descris recent mecanismul prin care se multiplică cu cinci riscul ca o aluniţă să degenereze în melanom. Acest studiu este extrem de important, deoarece este esenţial să ştim mecanismele biologice responsabile de acest proces pentru realizarea de noi medicamente eficiente. Ele este prezentat pe larg într-un amplu articol în Le Point.
Chiar dacă sunt progrese terapeutice de ultimă oră, în special în privinţa cancerului cutanat metastazat, aşteptările privitoare la noi tratamente sunt foarte mari. Trebuie spus că melanomul este un cancer rar, dar foarte agresiv şi cu prognostic rezervat. De exemplu, în Franţa, anual, sunt diagnosticate peste 10.000 de noi cazuri şi se înregistrează peste 2.000 de decese.
În 2011, cercetătorii nicosieni au observat că mutaţia unei gene, numite MITF, ar împidica-o să-şi îndeplinească rolul. Cercetătorii explică modul cum această mutaţie reprezintă un eveniment nociv, care, într-adevăr, favorizează trecerea de la stadiul de aluniţă la cel de tumoră, potrivit unui comunicat al INSERM Franţa. Este vorba de o nouă piesă dintr-un puzzle, deoarece patru aliniţe din cinci sunt purtătoare ale mutaţiei unei alte gene, BRAF. Ea favorizează înmulţirea melanocitelor (celulele responsabile de pigmentul pielii) şi, de asemenea, creşterea numărului aluniţelor. Or, 25% dintre melanoame se dezvoltă plecând de la aluniţe preexistente.
În cea mai mare parte a timpului, un ansamblu de mecanisme de control reuşesc să stopeze progresia lor. Dar, dacă aceste bariere se ridică una câte una, aluniţele se pot transforma în melanom. Mutaţia MITF reprezintă unul dintre aceste evenimente favorizante: ea ajută celula să scape de fenomenul de îmbătrânire, permiţând restrângerea progresiei tumorale, spune Corine Bertolotto, care a coordonat lucrările de cercetare.
