Intestinele noastre adăpostesc miliarde de bacterii. Flora intestinală are un rol major în organism. Alergii, boala Parkinson, obezitatea sau unele tulburări de comportament își au o parte din explicații în disfuncțiile la nivelul microbiotului. Și pentru a informa creierul, acest organ ar utiliza cortizolul, subliniază un studiu apărut în publicația Gut microbes, transmite site-ul pourquoidocteur.
Aceste rezultate pot explica apariția autismului și a particularităților unor boli. Pentru a descoperi această cale de comunicare, cercetătorii de la Universitatea din Illinois au făcut studii pe porci de circa un an. Formarea intestinelor și dezoltarea cerebrală a acestor animale sunt similare celor umane la aceeași vârstă. Cu ajutorul acestor cobai, cercetătorii americani au reușit să studieze compoziția microbiotului, să cuantifice prezența anumitor specii bacteriene, inclusiv concentrația unor substanțe în sânge și creier.
Cortizolul-mediator
Cercetătorii au evidențiat legătura între unele bacterii (Bacteroides, Clostridium Ruminococcus) și unor neuro-mesageri ca acidul N-acetilaspartic. Concentrația acestor molecule este diferită în funcție de prezența sau absența bacteriilor. De asemenea, cercetătorii au observat legătura dintre aceste bacterii și nivelul serotoninei și cortizolului în sânge. Aceste două molecule sunt cunoscute pentru influența lor asupra creierului și a microbiotului.
Cercetătorii subliniază rolul de mediator al cortizolului în legătură cu bacteriile Ruminococcus și acidul N-acetilaspartic. Cortizolul ar pemite microbiotului și creierului să facă un schimb de informații și să interacționeze. Dacă descoperirea unei căi de comunicare între cele două organe reprezintă un pas important în direcția înțelegerii apariției mai multor boli, cercetătorii au observat că rezultatele lor fac deja subiectul unor articole privitoare la autism. Odată cu descoperirea acestor legături, am fost direcționați către literatura privind autismul, explică Austin Mudd, unul dintre cercetători. Dar suntem prudenți și nu vrem să supraestimăm rezultatele noastre, dar credem că aceste legături ar putea contribui la eterogenitatea simptomelor autismului, precizează Austin Mudd.
De altfel, recent, alte studiile au stabilit legătura dintre Ruminococcus și dezvoltarea cerebrală. Aceste rezultate sugerează că, modificând compoziția microbiotului, ar fi posibilă atenuarea autismului, chiar vindecarea. Dar este necesară identificarea cu precizie a bacteriilor implicate și care sunt cele mai active în dezvoltarea neurologică, subliniază Austin Mudd.
