Nu este un secret că în Europa trăiesc mai multe femei decât bărbați. Toate statisticile arată că femeile trăiesc mai mult decât bărbații, iar rata de deces în rândul populației active (15-64 de ani) este mai mare la bărbați.
În acest context, Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) a dat publicității un raport privind legătura dintre sănătate și gen.
“Chiar dacă trăiesc mai mult decât bărbații, femeile se confruntă cu mai mulți ani de suferință din cauza problemelor de sănătate. La nivel european, femeile se pot aștepta la mai puțini ani trăiți în condiții de sănătate deplină decât bărbații. În condițiile în care populația este într-un proces de îmbătrânire, se înmulțesc cazurile de boli cronice în rândul femeilor, în special cazurile de artroză, diabet, Alzheimer sau alte forme de boli cardiace și mentale”, susțin experții EIGE.
Citește și:
Atingerea egalității de gen ar crea peste 10 milioane de locuri de muncă până în 2050
Genul joacă un rol important când vine vorba de tratamentul pacientului. Specialiștii atrag atenția că este important să conștientizăm diferențele biologice și sexuale între femei și bărbați, când vine vorba despre diagnosticarea și tratarea pacienților bolnavi. Mai mult, există factori socio-economici și culturali care afectează comportamentul femeilor și bărbaților când vine vorba despre accesarea serviciilor medicale.
Sunt însă boli care afectează exclusiv femeile: endometrioza sau cancerul cervical, în timp ce altele apar aproape exclusiv la femei: cancerul la sâni sau osteoporoza. În cazul bărbaților apar mai des forme de cancer precum cel la prostată, plămâni și colorectal.
Citește și:
Îți crești copilul singur și nu vrei să te recăsătorești? Riști să mori în sărăcie
Conform experților, femeile sunt mult mai dispuse să consulte un medic decât bărbații, și se feresc mai mult de acțiuni care pot periclita integritatea lor corporală.
Pe de alta parte, femeile cad pradă mai des bolilor invizibile: depresia, accidente casnice, violența conjugală sau tulburările de alimentație, care nici măcar nu sunt recunoscute de sistemul de asigurări de sănătate.
Numărul victimelor violenței sexuale conjugale se întinde în statele UE între 12 și 35%. La nivel mondial, 30% dintre femei admit că sunt victimele propriilor parteneri de viață când vine vorba despre violența fizică sau sexuală.
Tot la nivel mondial, în 38% dintre cazurile de crimă, victima de sex feminin a fost ucisă chiar de partenerul de viață, fie că e vorba de soț, concubin sau simplu iubit.
Citește și:
Violența împotriva femeilor costă anual România peste 9 miliarde de euro
Statistic vorbind, femeile sunt mai preocupate de sănătatea lor decât bărbații. România ocupă ultimul loc în UE, atât la femei (2%), cât și la bărbați (1%) când vine vorba despre a admite că suferă de o boală cronică.
Indiferent de tipul bolii, vârsta persoanei sau nivelul de educație, țara noastră ocupă ultimul loc, dovadă că este un fenomen național și o formă de secretomanie. Este cea mai mică diferență procentuală din clasamentul UE-28.
La nivel european, 8,8% dintre femei și 5,3% dintre bărbați admit că suferă de o boală cronică și au nevoie de ajutor medical.
În rândul femeilor, Portugalia este lider cu 17,2%, urmată de Suedia, Germania și Finlanda cu 12.1, respectiv 11,9%. La bărbați, conduc finlandezii și nemții, cu câte 9%, urmați de cei din Luxemburg cu 8,2%, potrivit statisticilor.
“În general, bărbații conștientizează și înțeleg mai puțin problemele de sănătate. La nivelul UE, femeile și bărbații accesează în mod diferit serviciile sistemului medical și asta le afectează sănătatea. Pentru anumite boli, bărbații refuză mai des decât femeile internarea în spital pentru urmarea unui tratament. Asta este în stransă legatură cu faptul că nu vor să piardă o zi de muncă. Mai mult, femeile și bărbații sunt diagnosticați diferit pentru același tip de boală. Pe baza unor descrieri identice, femeile sunt diagnosticate cu depresie, în timp ce bărbații cu stres”, notează autorii raportului.
Desi, aparent, sunt mai multe femei în sistemul medical de stat, ele ocupă poziții inferioare și prost plătite, cum ar fi asistentele și infirmierele, în timp ce bărbații de obicei ocupă posturile de medici sau dentiști. Aceeași situație se observă și în cazul funcțiilor manageriale și de decizie în sistemul medical, unde domină în continuare bărbații.
Citește și: