În întreaga lume, astăzi este celebrată Ziua Mondială a Somnului (World Sleep Day – WSD), sub sloganul ‘Respiră uşor, dormi bine”. Ziua Mondială a Somnului este marcată anual în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie, ceea ce anul acesta înseamnă 16 martie
Ziua Mondială a Somnului este un eveniment anual de conştientizare, recunoscut la nivel internaţional, care aduce împreună cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii şi pacienţi, pentru a evidenţia importanţa somnului asupra sănătăţii.
De Ziua Mondială a Somnului sunt promovate metode preventive care ne pot feri de insomnii și variante de tratament care să vindece sau măcar să trateze acest gen de afecțiuni.
Un somn bun este definit de trei factori, anume durată, care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient și să fie energică a doua zi, continuitate, adică somnul să fie neîntrerupt, şi profunzime, altfel încât să înlesnească refacerea fizică și psihică.
Somnologia sau medicina somnului implică specialiști din domenii diferite, precum pneumologie, neurologie, cardiologie, ORL, medicina muncii, dar și altele.
Cercetările arată că petrecem până la o treime din viaţa noastră dormind. Somnul este o nevoie umană de bază, la fel ca şi alimentaţia şi hidratarea, şi este crucial pentru sănătatea şi bunăstarea noastră generală.
Persoanele care beneficiază noaptea de un somn fără întreruperi prezintă rate mai scăzute de hipertensiune arterială, diabet, obezitate şi alte boli cronice.
"Problemele legate de somn constituie o epidemie globală care ameninţă sănătatea şi calitatea vieţii. 35% dintre oameni simt că nu dorm suficient, fiind afectaţi atât fizic şi psihic, însă rata celor care caută ajutor profesional este încă mică, în condiţiile în care cele mai multe tulburări de somn sunt prevenibile sau tratabile", este de părere Prof. Dr. Florin Mihălţan, Preşedintele Secţiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie.
Ca şi activitatea fizică şi nutriţia, somnul este esenţial pentru reglarea metabolică la copii şi la adulti. Datele epidemiologice din ultimii ani reflectă trendul paralel al scăderii duratei de somn şi creşterii afecţiunilor metabolice precum obezitatea, diabetul sau hipertensiunea.
Există dovezi care demonstrează legătură între durata somnului şi obezitatea infantilă.
"În România, 9,6% dintre copii sunt la risc pentru tulburări de respiraţie în timpul somnului, conform primului studiu efectuat în acest sens, în ţara noastră. Se descrie în prezent şi la copii tipul II de sindrom de apnee în timpul somnului, cu obezitate. Aceasta asociere, care combină fragmentarea somnului cu afectarea oxigenării, are un risc mai mare pentru rezistenţa la insulină şi posibil diabet. În acelaşi timp, obezitatea constituie un factor de risc pentru apnee de somn", afirmă Dr. Mihaela Oros, preşedintele Asociaţiei pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi, potrivit agerpres.ro.
"Tulburările de somn reprezintă o gravă problemă de sănătate publică pentru că afectează atât individul cât şi societatea. Conform National Sleep Foundation, 46% dintre persoanele cu tulburări frecvente de somn au raportat erori sau absenţa de la locul de muncă, comparativ cu 15% în cazul persoanelor fără afecţiuni cauzate de somn. O mai bună înţelegere a condiţiilor şi o mai bună cercetare a problematicii va contribui la reducerea impactului cauzat de tulburările de somn asupra societăţii.", afirmă Şef de lucrări Dr. Oana Claudia Deleanu, membru Executive Committee of ANSS of European Sleep Research Society.
