Organizația Mondială a Sănătății menține nivelul maxim de alertă pentru Covid-19. Virusul circulă încă pe scară largă în lume, apar noi variante și diversitatea efectelor pe termen lung asupra sănătății rămân prost înțelese, scrie Libération.
„Situația este departe de a fi încheiată în ceea ce privește pandemia de Covid-19.” Președintele comitetului de urgență al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind Covid-19, Didier Houssin, încearcă să readucă atenția liderilor internaționali asupra crizei de sănătate. Comitetul său este „unanim”, nu este „timpul să lăsăm garda jos”. OMS, așadar, rămâne la cel mai înalt nivel de alertă pe această temă. Chiar dacă multe țări au ridicat aproape toate măsurile de barieră împotriva circulației virusului.
Impresia de ieșire din criză se datorează, probabil, cifrelor epidemiologice care merg în direcția bună la nivel global. Potrivit celui mai recent raport săptămânal al OMS, numărul cazurilor de Covid a scăzut cu 24%, a treia săptămână consecutivă de scădere. A scăzut și numărul deceselor (-18%). Cu toate acestea, „nu a venit timpul pentru relaxare față de acest virus, nicio scadere în monitorizare, testare și raportare, nicio lejeritate în măsurile de sănătate publică și socială și nicio resemnare în ceea ce privește vaccinarea”, îndeamnă Didier Houssin.
El comité de emergencia de la Organización Mundial de la Salud sobre covid-19 fue "unánime" al estimar que no era "el momento de bajar la guardia" contra la pandemia, declaró su presidente Didier Houssin. #13Abr pic.twitter.com/YI9Gbcr8Rh
— FM Center Es Noticia (@FMCenterNoticia) April 13, 2022
OMS regretă ridicarea măsurilor în mai multe țări. Acest lucru ar putea duce la „erodarea încrederii publicului” și îngreunarea revenirii lor, în cazul în care o nouă variantă o impune. În plus, instituția notează că monitorizarea epidemiei este „compromisă” de „reducerea semnificativă a testelor”. Pe scurt, lumea riscă să bâjbâie în întuneric, în timp ce circulația încă foarte mare a virusului nu aduce speranță.
Fabrica de variante mereu activă
Principala teamă este așadar apariția unei variante noi, și mai periculoase. După mai bine de doi ani de pandemie, mecanismul începe să fie cunoscut: cu cât virusul circulă mai mult, cu atât apar mai multe variante. Până când una dintre ele este mai bună decât cea veche. Astfel, Tulio de Oliveira, omul de știință sud-african care a lansat alerta privind omicron, susține că a identificat două noi sub-linii de omicron, numite BA.4 și BA.5. Pentru moment, el spune că profilul lor epidemiologic nu pare periculos.
Perioada actuală a văzut și apariția unui nou tip de variante. Numiți recombinanți, ele sunt un amestec de variante delta și omicron. Se numesc XA, XB, XC etc. Deocamdată niciuna dintre aceste variante nu pare a fi capabilă să modifice drastic circulația virusului. Conform analizelor OMS și British Health Agency, XE recombinant ar avea o transmisibilitate moderat mai mare decât BA.2 de 1 până la 20%.
În spatele mortalității, problema morbidității
Acesta este punctul orb al epidemiei de Covid-19: consecințele pe termen lung. Și pe bună dreptate, acest virus fiind nou, nu știm nimic despre consecințele sale asupra sănătății. De exemplu, știm că virusul responsabil de varicela se poate reactiva la câțiva ani după infectare și poate crea zona zoster.
În ceea ce privește Covid-19, Covid-ul lung a fost depistat rapid. Pacienții au prezentat simptome la mai mult de trei luni chiar și după o infecție ușoară. Dar cercetările continuă să avanseze. S-a demonstrat că virusul Sars-Cov-2 a fost detectat în multe organe: creier, intestine, plămâni etc.
Încetul cu încetul, încep să se documenteze prejudiciile pe care le poate produce asupra sănătății pe termen mediu și lung. Studiul „oferă dovezi că riscul de boli cardiovasculare” la un an după Covid sever este „substanțial”. La fel și pentru rinichi. O analiză a datelor de la 200.000 de pacienți a constatat chiar un risc crescut de a dezvolta diabet în anul de după Covid. Aceste rezultate mai trebuie confirmate, la fel ca și cele privind potențialele consecințe asupra sistemului nervos, dar toate aceste semne de avertizare invită la prudență înainte de a considera Sars-Cov-2 drept un virus endemic cu care trebuie să „trăim” fără prea multă protecție.
